Cele mai frumoase marfuri din galantar sunt si cele mai otravitoare. In special cele care provin din Turcia, Olanda si Israel, acolo unde
se practica agricultura intensiv.
Romania importa legume si fructe produse prin mijloace dubioase ce pun
in pericol chiar viata consumatorilor. Multe substante, introduse prin
tehnologii moderne in aceste produse, provoaca diverse forme de cancer,
tulburari hormonale si alte grave afectiuni organismului uman. Tara
noastra importa legume cosmetizate chimic, pentru a suplini lipsa
productiei interne.
"Alimentatia moderna se confrunta cu o sumedenie de erori - ce constau
in folosirea ingrasamintelor chimice, insecticidelor si erbicidelor,
aditivilor in produse finite, a organismelor modificate genetic,
zaharului, alimentelor rafinate, abuzului de carne si grasimi, a
metodelor nenaturale de conservare -, toate acestea ducand, invitabil,
la modificarea indicatorilor de sanatate si la influentarea negativa a
patologiei ultimului secol", sustine dr. Pavel Chirila in cartea
"Alimentatia echilibrata a omului sanatos", aparuta la Editura
National. Legumele si fructele sunt o sursa inegalabila de minerale, de
care organismul uman are mare nevoie. Plecand de la acest adevar,
tehnologiile de cultivare s-au modernizat atat de mult, in scopul
producerii unor recolte-record, incat multe alimente au devenit
periculoase pentru sanatate, cu toate ca aspectul lor a fost
perfectionat. Asa se face ca tara noastra importa la greu legume si
fructe in special din Olanda, Turcia si Israel.
Suprafetele de teren
olandeze, pe care se cultiva legume si fructe, sunt incomparabil mai
reduse decat ale Romaniei. Cu toate acestea, noi importam de la ei, si
nu invers. Ceea ce denota ca olandezii detin tehnologii superioare de
cultivare si folosesc tratamente chimice care eficientizeaza productia.
Daca in cazul altor produse alimentare, oamenii prefera sa le consume
(desi cunosc faptul ca sunt pline de E-uri cancerigene), pentru ca au
un aspect si un gust placut, in ceea ce priveste legumele din import
situatia este putin diferita. Sunt frumoase ca aspect, insa gustul lasa
de dorit, comparabil cu cele autohtone. La fel, legumele produse in
Turcia sunt aspectuoase si aromate, insa nu si gustoase. Cum cea mai
mare parte a teritoriului Turciei sufera cronic din cauza lipsei de
apa, denota ca se folosesc din plin soiuri de legume rezistente si se
utilizeaza la scara industriala tratamente chimice pentru
eficientizarea productiei. Apoi, surplusul il exporta, indiferent de
anotimp, in tari ce nu se descurca prea bine la acest segment al
agriculturii. Dar, cel mai inexplicabil dintre toate este importul de
legume din Israel, stiut fiind faptul ca relieful acestei tari este
nisipos si stancos. Ca sa produca legume aromate si aspectuoase,
israelienii au importat pamant si l-au pus in ladite. Asa au reusit sa
produca astfel de alimente, ce n-au crescut niciodata in Tara Sfanta.
Desigur, respectivul pamant este tratat chimic in permanenta, pentru a
putea rodi.
Capsuni iradiate
Legumele si fructele sunt tratate chimic pentru a asigura o productie
mare, pentru a rezista mai mult si a-si pastra aspectul de proaspat in
galantare. De exmplu, Romania importa capsuni iradiate, al caror proces
de coacere este stopat prin acest procedeu. Pietele noastre au fost
penetrate de lubenite (pepeni verzi) injectate pentru grabirea
coacerii. Acest procedeu a fost asimilat si de unii producatori care
activeaza la noi. Riscul cancerigen pe care il presupune agricultura
intensiva consta in utilizarea ingrasamintelor chimice, cu predilectie
cele azotoase. Datorita gestionarii incorecte si abuzive a acestei
tehnologii, plantele acumuleaza cantitati mari de azotati, ce se
transforma in azotiti si apoi in nitrozamine - substante deosebit de
cancerigene.
Rosii chimice
Gustul legumelor este conferit de prezenta sarurilor minerale intr-o
proportie mai mare ori mai mica. In legumele din import, gratie
cultivarii intensive, acestea contin si o mare cantitate de glucide,
obtinuta prin cresterea plantelor la lumina artificiala. Pe de alta
parte, cele mai multe legume importate nu sunt cultivate direct pe
pamant, ca la noi, ci in ghivece ori ladite speciale, de unde si
insuficienta sarurilor minerale, cu precadere in continutul tomatelor.
Din cauza stimulentelor chimice ce nu caracterizeaza productia
autohtona de legume si fructe, Romania reuseste sa obtina maximum 300
tone de rosii la hectar, in vreme ce productia din tarile occidentale
atinge si la 600 tone/ha.
Pesticidele otravitoare
Cornelia Ionescu, consilier la Ministerul Agriculturii, sustine ca
populatia ar trebui sa evite cumpararea rosiilor ce prezinta
excrescente, deoarece coacerea acestora a fost stimulata in exces cu
substante chimice. Din nefericire, controlul pesticidelor si al
ingrasamintelor sintetice in cultivarea legumelor si fructelor in
Romania este inexistent.
Multi cultivatori romani, pentru a combate daunatorii si a ajuta
cresterea plantelor, folosesc pesticide, fara insa a respecta
cantitatile si modul de administrare prescrise. Care pesticide ajung
tot mai greu in Comunitatea Europeana - datorita noilor reglementari si
a tendintei de asigurare a produselor ecologice - si tot mai usor la
noi, deoarece producatorii sunt gata sa le vanda ieftin, numai sa scape
de ele. Incepand cu anul 1991, Departamentul Agriculturii al SUA a
monitorizat si testat alimente prelevate din Romania, pentru a
determina nivelul reziduurilor si pesticidelor continute. Recent, s-a
ajuns la concluzia ca nivelul acestor reziduuri depaseste limita de
siguranta stabilita de EPA (Administratia pentru Protectia Mediului).
Cele mai periculoase alimente la acest capitol au fost stabilite a fi
merele (motiv din care s-a recomandat consumarea lor fara coaja),
sucurile de mere, fructele conservate industrial si strugurii.
Atac la creier
Specialistii au ajuns la concluzia ca intre excesul folosirii
pesticidelor si tulburarile de comportament (hiperactivitatea si
autismul), inregistrate in special in randul copiilor si
adolescentilor, exista o foarte stransa legatura. Totodata, expunerea
la rezidiile pesticidelor are legatura cu dezvoltarea necorespunzatoare
a creierului si a sistemului nervos.
Aceste toxine sunt banuite a fi responsabile in aparitia diverselor
forme de cancer si a unor grave tulburari hormonale. Dovleceii si
castravetii tratati chimic contin niveluri ridicate de pesticide
cancerigene. Chiar daca anumite substante au fost interzise in
cultivarea acestor legume, otravurile au ramas in sol, noile productii
fiind, de asemenea, contaminate. Alimentele din categoria legumelor si
fructelor care contin cel mai ridicat nivel al rezidiilor de pesticide
sunt considerate a fi: strugurii, spanacul, rosiile, piersicile, merele
si perele, dovleceii de iarna, capsunile, bananele, mazarea, fasolea
verde si broccoli. Pentru diminuarea riscurilor la care se expun,
consumatorii trebuie sa inlature coaja acelor legume si fructe banuite
a fi periculoase pentru sanatate, chiar daca in acest mod se pierd o
multime de minerale si vitamine. Iar atunci cand procedeul recomandat
nu este posibil, alimentele trebuie sa fie foarte bine s
palate, inclusiv cu detergenti speciali produsi recent in Comunitatea Europeana.
Coaja e cea mai periculoasa
Dintre cele mai periculoase elemente chimice de sinteza, produse pe
baza de pesticide, mentionam E 230 (difenil), E 231 (ortofenil) si E
233 (tiabendazol). Aceste pesticide, injectate in coaja fructelor, sunt
utilizate pentru protejarea citricelor de mucegaiuri, boli, daunatori
si pastrarea aspectului in timpul transportului si comercializarii. Ele
provoaca alergii in urma atingerii fructelor si chiar hemoragii
interne. Un sfat pe care ni-l dau specialistii este acela de a nu
consuma coaja citricelor in diverse preparate - cum sunt prajiturile,
coliva, torturile si alte dulciuri -, pentru a le aromatiza. In UE nu
se foloseste acest procedeu, motiv din care E 230, E 231 si E 233 nici
n-au fost interzise. Alte substante de sinteza periculoase folosite in
cultivarea legumelor si fructelor sunt etilena si retardantii.
Substanta organica numita etilena este un bioregulator vegetal ce
modifica cresterea, nutritia si rezistenta organismelor, producand
stimulari, inhibari sau modificari calitative ale cresterii si
dezvoltarii plantelor. Ea stimuleaza coacerea fructelor carnoase,
influenteaza procesul de imbatranire a plantelor si inhiba diviziunea
celulara. Retardantii stopeaza sau incetinesc cresterea organelor
vegetative, in special a tulpinilor si lastarilor laterali, stimuland
inflorirea si fructificarea.