Intrucat parlamentarii ar trebui sa ne reprezinte interesele mai ales pentru ca au fost alesi dupa procedura votului uninominal Asociatia ANGEL, va propune un sistem de evaluare OBIECTIV al reprezentantilor nostri in parlament ca sa stim  daca SAU CUM ii  votam/refuzam si data viitoare.

2009 noi este an electoral foarte important:

• alegerile pentru Parlamentul European
• alegerile pentru Presedinte

Din aceasta perspectiva vom evalua si prestatiile in ansamblu a GRUPURILOR PARLAMENTARE.

AVETI MAI JOS INFORMATII DESPRE DEZBATERILE DIN SENAT IN CEEA CE PRIVESTE LEGEA PASAPORTELOR BIOMETRICE ! Asteptam propunerile voastre si notele pe care le acordati senatorilor !!!

Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate (L718/2008) (retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări)

Doamna Anca Daniela Boagiu:

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Din partea Guvernului, domnul consilier Marin Pătuleanu.

Microfonul 8.

Domnul Marin Pătuleanu - consilier în Ministerul Administraţiei şi Internelor:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 207/2008 s-au adus modificări şi completări Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, iar printre aceste modificări voi aminti doar câteva.

În primul rând, s-a propus folosirea sintagmei de "paşaport electronic" pentru o identificare corectă în raport cu modalitatea de stocare a datelor pe care paşaportul le conţine.

În ceea ce priveşte valabilitatea, au fost aduse nişte modificări, şi anume: valabilitatea a fost stabilită la trei ani pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 6 ani şi la cinci ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 6 ani, întrucât valabilitatea cipului în care au fost stocate datele biometrice ale persoanei a fost stabilită şi garantată la 5 ani.

De asemenea, se prevede faptul că cetăţenii români nu pot deţine, în acelaşi timp, decât un singur paşaport simplu sau un paşaport simplu electronic valabil şi numai în cazuri speciale se poate elibera un permis de călătorie temporar.

Totodată, se prevede posibilitatea ca şi cetăţenii români, posesori ai unui certificat de înregistrare sau ai unui alt document care atestă rezidenţa într-un stat membru al Uniunii Europene sau al spaţiului economic european, eliberat de autorităţile competente, să poată solicita eliberarea unui paşaport simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu în acel stat.

Pentru aceste considerente, vă adresăm respectuoasa rugăminte să aprobaţi această ordonanţă de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Domnule preşedinte Greblă, vă rog.

Domnul Toni Greblă:

Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Prezentul proiect de lege urmăreşte să armonizeze legislaţia internă cu prevederile acquis-ului comunitar şi, în special, cu prevederile Acordului de la Amsterdam, astfel încât paşaportul electronic, simplu, diplomatic sau de serviciu, să fie în aşa fel reglementat, încât posibilitatea de a fi contrafăcut să fie foarte mică, iar, pe de altă parte, să poată să fie compatibilizat cu celelalte mecanisme electronice ale ţărilor Uniunii Europene.

Din acest punct de vedere, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamentele cuprinse în raport.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi au avizat favorabil proiectul de lege.

Menţionez că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

În consecinţă, vă supunem spre dezbatere şi adoptare raportul de admitere, împreună cu amendamentele cuprinse în anexa la raport, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei PSD+PC, domnul preşedinte Titus Corlăţean.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Grupul parlamentar al Alianţei PSD+PC va vota în favoarea raportului de admitere.

Aş avea două întrebări pentru domnul secretar de stat.

Prima întrebare:

Dacă ne poate totuşi enumera care sunt datele biometrice incluse, încorporate în cip, dincolo de chestiuni legate de amprentă, pentru că intră în domeniul datelor cu caracter personal şi este bine ca aceste lucruri să fie cunoscute ceva mai pe larg.

A doua întrebare este legată de faimosul număr de înseriere care a stârnit atâta emoţie în rândul anumitor cetăţeni din România.

Întrebarea este foarte simplă:

Există o prevedere obligatorie legată de acest număr sau pe cale administrativă sau de altă natură se poate proceda la o anumită modificare?

Vă mulţumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă rog, domnule Pătuleanu.

Domnul Marin Pătuleanu:

La prima întrebare, doamna preşedinte, este vorba de imaginea facială şi impresiunea digitală.

La cea de-a doua întrebare, nu deţinem astfel de date.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă rog, domnule senator Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte, Sigur că este bine să punem întrebări lămuritoare pentru textul actului normativ, dar la art. 7 alin. (3) se spune foarte clar, şi nu înţeleg întrebarea distinsului meu coleg, domnul senator Titus Corlăţean.

Trebuia să fi citit actul normativ, unde se spune "Procedura preluării imaginii faciale şi a impresiunilor digitale..." şi aşa mai departe, exact ceea ce spunea domnul secretar de stat.

Vă propun să punem întrebări lămuritoare, nu ceea ce scrie în text.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Vă rog, domnule senator Urban.

Domnul Iulian Urban:

Eu am o întrebare care sper să fie lămuritoare şi vine puţin în susţinerea a ceea ce a spus colegul Corlăţean.

Acum două săptămâni, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a emis o decizie prin care se specifică faptul că prelucrarea acestor date biometrice trebuie să preceadă înregistrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a autorităţilor subsecvente care se ocupă de această operaţiune la această Autoritate.

Deci în acest sens cred că era pusă întrebarea, şi aici ar fi bine de ştiut dacă s-a făcut această înregistrare a Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru că, din câte ştiu eu, încă nu s-a obţinut aprobarea finală.

În al doilea rând, am şi eu o întrebare de drept comparat.

Am înţeles că România ar fi prima ţară din Uniunea Europeană care adoptă acest sistem al paşapoartelor biometrice şi aş vrea să ştiu dacă mai există o altă ţară care s-a grăbit la fel ca noi să meargă pe acest drum impus de Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Domnule Pătuleanu, vă rog să răspundeţi.

Domnul Marin Pătuleanu:

La prima întrebare, doamna preşedinte, suntem autoritate autorizată de prelucrător de date.

La a doua întrebare, vă pot spune că 27 de state au până acum paşaport electronic cu primul element.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulţumesc.

Vă propun acelaşi sistem.

Fiind vorba despre o lege organică, ora 12.30.

Iertaţi-mă, domnule senator Daea.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Daea:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Colegul Corlăţean a pus o întrebare reprezentantului Guvernului şi a pus această întrebare în mod legitim şi susţinută prin argumente.

Ca să vedeţi că este aşa, iată că vine şi un senator din ultima bancă, mai aproape de electorat, să pună următoarea întrebare:

La art. 7 alin. (3) din prevederile ordonanţei se spune clar: "Procedura preluării imaginii faciale şi a impresiunilor digitale se stabileşte prin norme metodologice de aplicare a legii".

Următoarea întrebare: prin ce act normativ şi până când se stabileşte acest lucru?

Vă mulţumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă rog, domnule Pătuleanu.

Domnul Marin Pătuleanu:

Prin hotărâre de guvern care se află în procedură de aprobare.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă rog.

Microfonul 9.

Doamna Marica Maroşan - şef Serviciu juridic la Direcţia Generală de Paşapoarte:

Actul normativ care va reglementa această procedură este dat prin hotărâre de guvern, care modifică Hotărârea nr. 94/2008 privind normele metodologice de aplicare.

În prezent este în dezbatere, este pusă pe site şi cât de curând...

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulţumesc.

Domnule senator Frunda, vă rog, aveţi cuvântul.

Microfonul 2.

Domnul Frunda György:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Distins Senat, Vreau să vă informez că la nivelul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei problema acestor paşapoarte biometrice a fost discutată mai multe sesiuni de-a rândul.

Este adevărat că Adunarea Parlamentară are 47 de membri, din care 27 din Uniunea Europeană eram direct interesaţi.

Este adevărat că România, din câte ştiu eu, este prima ţară membră a Uniunii Europene care vine cu proiectul de modificare a paşapoartelor în Parlament.

Pentru că s-a pus o serie de întrebări legitime la care nu s-a răspuns nici la nivelul Strasbourg-ului, nici la nivelul Bucureştilor, aceste date biometrice care vor fi în paşapoarte sunt elemente de identificare a persoanei, elemente care pot fi folosite împotriva persoanelor respective.

Datele respective, dacă nu sunt stocate corespunzător, dacă există o reţea care ajunge la datele respective, toate datele care până acum erau de strictă utilizare, amprenta de exemplu, irisul, vor putea fi folosite de lanţuri infracţionale.

De aceea, ţările membre ale Uniunii Europene şi-au pus problema nu a opunerii la aceste date biometrice, care este cerută de Statele Unite ale Americii - nu s-a pus problema în Europa, Statele Unite au ridicat problema acestor paşapoarte pentru acordarea vizelor membrilor Uniunii Europene -, deci s-a pus problema cum să protejăm datele respective ca să nu ajungă în afara destinaţiei pentru care noi le prevedem acum.

Nu ştiu dacă suntem pregătiţi, la nivelul României, de o protecţie a acestor date care vor fi incluse în paşapoartele tuturor.

Nu ştiu dacă există o politică de prevenire a folosirii ilegale a datelor respective sau a ieşirii acestora din circuitul normal de controlare a identităţii persoanelor atunci când ies în afara graniţelor Uniunii Europene.

Sunt întrebări foarte serioase la care nu avem un răspuns.

Sunt probleme care vizează siguranţa fiecărui cetăţean român.

De aceea, întrebarea mea către reprezentanţii Guvernului este: aceste probleme au fost discutate la nivelul Guvernului? Există o strategie de protejare a acestor date pur personale? Există o colaborare cu ţările membre ale Uniunii Europene pentru găsirea unor metode generale de protecţie? Şi, ultima întrebare: de ce ne grăbim să avem primii asemenea paşapoarte biometrice, când nu cred că este cazul, acum, să fim mai iuţi, la adoptarea unei legi, decât alţii din Uniunea Europeană?

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulţumesc şi eu, domnule senator.

Era cu mâna sus, puţin mai devreme, domnul senator Viorel Riceard Badea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveţi cuvântul, la microfonul 2, vă rog.

Domnul Viorel Riceard Badea:

Am o întrebare către reprezentanţii Guvernului.

În momentul acesta nu mai ştiu exact dacă au mai fost şi alţii care au implementat un asemenea sistem, eu sincer mă îndoiesc, dar aş vrea să-i întreb pe domnii reprezentanţi ai Guvernului dacă în acest proiect este prevăzută posibilitatea ca unii reprezentanţi ai unor culte religioase să refuze obţinerea acestui document.

Vreau să vă atrag atenţia că este un puternic curent de opinie, de ecuaţie, printre cetăţenii României, ceea ce spunea, mai devreme, şi colegul meu, domnul Titus Corlăţean, deci un puternic curent de opinie care se împotriveşte acestui document.

Vreau să ştiu dacă au fost consultate cultele religioase, care au ceva de spus, şi vreau să vă întreb dacă ştiţi că aceste chestiuni se discută chiar astăzi în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, şi dacă nu ar fi cazul să ţinem cont şi de opiniile lor.

Mulţumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulţumesc, domnule senator.

Domnule senator Emilian Valentin Frâncu, aveţi cuvântul din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog. Microfonul 1.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Am câteva observaţii, în primul rând, pe o problemă atât de sensibilă.

Mi s-ar fi părut normal ca domnul secretar de stat care susţine punctul de vedere al Guvernului să fie mult mai bine pregătit.

În al doilea rând, acum înţeleg că nouă o să ni se dea răspunsuri de către o doamnă, probabil, director în minister - am dori să o cunoaştem şi să se prezinte - şi, în al treilea rând, şi noi susţinem două probleme: cred că ne grăbim foarte mult cu adoptarea acestui act normativ, am fi prima ţară din Europa care am face acest lucru, şi aşa cum semnala şi colegul meu, domnul senator Titus Corlăţean, apar probleme destul de, zic eu, destul de serioase privind acea cifră cu efecte posibil malefice, care, într-adevăr, stârneşte emoţii şi care, cred eu, printr-o decizie administrativă ar putea fi eliminată, pentru ca să nu mai avem atâtea discuţii cu privire la posibilitatea identificării unei persoane, indiferent de locul unde se află ea în lume, pe baza acestor acte.

Mulţumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Vă asigur că a fost doar o mică neconcordanţă.

Domnul secretar, care a fost şi responsabil de această lege, este deja în sală şi veţi primi un răspuns mult mai calificat, mult mai elaborat, conform exigenţelor legitime pe care le aveţi.

Vă rog, domnule Titus Corlăţean, aveţi cuvântul la microfonul nr. 3.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Un scurt drept la replică.

Probabil că facem parte din generaţii şi, cu siguranţă, din generaţii diferite ca jurişti.

Eu, unul, sunt obligat să mă uit cu extrem de mare atenţie, în permanenţă, nu doar la dreptul intern, ci şi la ce se întâmplă în plan european în materie de reglementare europeană.

Prima mea întrebare nu a fost întâmplătoare, îl asigur pe domnul senator Puiu Haşotti că ştiu foarte bine ce prevede actul normativ promovat de vechiul Guvern.

În curs, sunt negocieri între Uniunea Europeană, Comisia Europeană şi Statele Unite în materia protecţiei datelor cu caracter personal, legat de politica de vize.

Există o evoluţie cu privire la datele care se încorporează în cip, în dorinţa americană de a extinde aceste date.

Întrebarea mea era dacă actualul Guvern şi-a modificat percepţia şi dacă mergem într-un curent care se manifestă, din păcate, la nivel european, de a extinde această bază de date cu caracter personal pe care o pune, până la urmă, la dispoziţie într-un circuit foarte discret pe relaţia dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite, nu doar cele două elemente din cip, dacă se intenţionează, prin hotărâre de guvern, modificarea şi extinderea acestei baze de date.

A doua întrebare, încă o dată o repet, şi a fost a mai multor colegi: dacă acea cifră, acele numere din şirul de numere nu pot fi excluse pe cale de hotărâre de guvern, pe cale administrativă sau cum doriţi dumneavoastră, pentru a termina această dezbatere internă extrem de sensibilă pentru largi categorii de cetăţeni români.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Foarte pe scurt, domnul senator Mircea Diaconu.

Mă bucur să vă revăd.

Domnul Mircea Diaconu:

Mulţumesc mult, doamna preşedinte.

Mai ales că acea cutumă deja este spartă, vreau să vă anunţ că telefonul meu din urmă cu 25 de ani şi până acum puţini ani era 666 33 66 şi iată-mă întreg, sănătos.

Mi se pare ridicol să ne aşezăm şi să ne învârtim în jurul acestor, mi-este greu să le spun, superstiţii, mă rog, o croşetă banală.

Mi se pare ridicol!

Al doilea lucru pe care am să-l remarc este următorul:

vedeţi, ori de câte ori se pune problema să schimbăm un sistem de tipul acesta în România, absolut toată ţara îşi pune o singură întrebare: cine mai face încă o afacere bună cu statul?

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulţumesc, domnule senator.

Ultima intervenţie este a domnului senator Miron Mitrea.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna preşedinte,

Sigur, sunt foarte interesante întrebările şi povestea cu afacerile rămâne o întrebare, însă ne uităm la televizor, unii dintre noi am trecut prin Guvern de-a lungul timpului şi ştim care este capacitatea noastră la ora actuală de a secretiza asemenea date.

Ţinând seama de totala mea neîncredere, şi cred că a multor senatori, în capacitatea instituţiilor noastre de a ţine aceste date secrete, eu spun să mai aşteptăm cu legea şi să nu ne grăbim să fim primii, pentru că vom vedea mulţi infractori din România, care nu există acum, că operează în străinătate.

De aceea, eu sunt de părere că această lege trebuie să mai aştepte.

Nu suntem pregătiţi.

Astăzi, eu nu sunt convins că suntem pregătiţi să ţinem în bună stare aceste date când ele vor intra în instituţiile care le vor folosi.

De aceea, vă propun să votăm împotriva acestui proiect de lege, deocamdată.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Domnule reprezentant al Guvernului, aveţi cuvântul, dacă sunt răspunsuri suplimentare.

Domnul secretar de stat Stancu, vă rog.

Doamna Marica Maroşan:

Dacă-mi permiteţi, mă numesc Marica Maroşan, îndeplinesc funcţia de şef Serviciu juridic al Direcţiei Generale de Paşapoarte.

La prima întrebare: "Dacă există reglementări referitoare la folosirea datelor electronice stocate în paşaport, cele două date electronice: imagine facială şi impresiune digitală."

Vreau să vă spun că printr-o reglementare europeană, Regulamentul Comunităţii Europene nr. 2252/2004 privind datele biometrice ale persoanei, art. 4 alin. 3, se prevede că pot fi folosite numai în scopul în care au fost colectate, şi anume: pentru verificarea autenticităţii documentului şi a identităţii titularului pe baza elementelor compatibile, comparabile în mod direct.

Deci nu există posibilitatea de a fi folosite în altă parte.

La întrebarea: " De ce ne grăbim?"

Tot în acest regulament al Comunităţii Europene, după aderarea României la Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2007, ca stat membru al Uniunii Europene ne revin nişte obligaţii, şi anume să ne armonizăm legislaţia internă cu cea a Comunităţii Europene.

Termenul dat de acest regulament a fost de 18 luni pentru first generation, pentru prima generaţie de paşapoarte care includea un singur element biometric, respectiv imaginea facială, şi cel de-al doilea termen a fost de 36 de luni, când trebuiau incluse şi amprentele digitale.

Pentru că regulamentul a fost emis în 2004, sigur că noi nu am mai avut timpul necesar şi am trecut direct la a doua generaţie.

De ce? În primul rând, aplicaţia care s-a făcut în acest sens ne-ar fi costat dublu, adică să o facem întâi pentru prima generaţie şi apoi pentru a doua.

La cealaltă întrebare: în Europa nu suntem singurul stat, Germania are tot două elemente biometrice incluse în acest paşaport.

Iar dacă ne grăbim...

Eu spun că nu, pentru că procedura de contencios împotriva României a fost declanşată şi, printr-o scrisoare trimisă Comisiei la Bruxelles, noi am explicat de ce: pentru că au fost mai multe termene.

Când noi trebuia să punem acest paşaport în uz, să-i dăm drumul, cu alte cuvinte, termenul limită a fost 31 decembrie 2008.

Noi, în acest sens, când am elaborat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 207/2008, am consultat Autoritatea Naţională pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, deci nu am făcut demersuri fără ca să nu ne gândim la acest aspect.

Reglementări în materie mai sunt în plan intern.

Prin Legea nr. 677/2001 noi suntem operatori de date cu caracter personal şi, în concluzie, respectăm această lege.

Referitor la întrebarea privind cifra malefică.

Noi nu deţinem niciun fel de informaţii că ar exista acel 666.

După părerea mea nu este 666.

Chiar aseară am văzut în cadrul unei emisiuni în care se făcea vorbire şi se specula inclusiv faptul că Hotărârea de Guvern nr. 1.566 reprezintă 1+5=6 şi doi de 66.

Eu în numerologie nu prea cred.

"Dacă această cifră poate fi exclusă?"

Ştiţi că producătorul acestor paşapoarte este Compania Imprimeria Naţională.

Noi, Direcţia Generală de Paşapoarte, Ministerul Administraţiei şi Internelor, nu facem decât să personalizăm aceste paşapoarte.

Din câte eu cunosc până în acest moment, nu mi-a spus nimeni că ar exista această cifră malefică.

Eu nu cred că există şi, mai mult, nu cred în numerologie.

Spuneţi că unii refuză acest paşaport.

În această ordonanţă de urgenţă noi avem alternativa.

Paşaportul nu este obligatoriu, nu este o obligaţie, doar cine solicită.

Este un drept al persoanei.

Avem alternativa paşaportul simplu temporar, căruia, printr-un amendament, şi mulţumim Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări care ne-a ajutat în acest sens, i s-a prelungit valabilitatea de la 6 luni, cum era iniţial, la 12 luni.

Deci cine nu doreşte acest paşaport are alternativă paşaportul simplu temporar, care nu include niciun mediu de stocare.

"Dacă au fost consultate cultele?"

Am înţeles că această ordonanţă a trecut şi de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, deci, în concluzie, a fost...

Iar problema paşaportului electronic nu este o problemă nouă, ea a fost reglementată printr-un act normativ, respectiv Hotărârea de Guvern nr. 557/2006, care a fost publicată în Monitorul Oficial.

Deci nu a fost niciun secret.

Noi venim în această ordonanţă să reglăm din punctul de vedere al posibilităţii de depunere a cererilor, deci un fel de tehnică, de fapt.

Cam acestea au fost...

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Domnule senator Varujan Vosganian, microfonul 2 vă aparţine.

Aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Vosganian:

Poate că vă întrebaţi de ce am mai cerut totuşi cuvântul după explicaţiile date de Guvern.

Vă mărturisesc că tocmai aceste explicaţii mi-au sugerat această intervenţie.

Reprezentantul Guvernului, discutând despre anumite aspecte ridicate aici, spunea că nu are cunoştinţă şi probabil că nu este nimic legat de aceste numere.

Nu putem să nu credem în numere, chiar şi CNP-ul este un număr care ne identifică, dar trec peste asta.

Altceva vreau să spun, că domnul senator Mircea Diaconu a ridicat chestiunea superstiţiilor, având o anumită atitudine în legătură cu ele.

Un alt coleg domn senator, domnul senator Badea, a ridicat problema Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, care, într-adevăr, în baza unor sesizări ale Mitropoliei Clujului, Feleacului şi Ardealului şi ale unor alte culte, ia în dezbatere astăzi această chestiune.

De ce spun toate acestea? Orice superstiţie vine dintr-o lipsă de informare şi dintr-o teamă care vine din asta.

Sinodul are o dezbatere în care unele dintre argumente sunt pertinente, altele însă sunt doar interpretate, şi concluzia pe care o trag eu de-aici este că, totuşi, opinia publică nu a fost îndeajuns informată în legătură cu aceste chestiuni şi de aceea apare toată această dezbatere.

Apare teama, apar tot felul de cifre legate de distanţa de la care se pot accesa aceste date, unii spun de la 10 centimetri, alţii spun de la 10 metri, alţii spun că se poate urmări pe întreg globul unde eşti...

De aceea, şi eu cred, împreună cu György Frunda, că ar trebui să mai cumpănim puţin şi să facem o dezbatere şi o corectă informare a opiniei publice.

Trăim într-un mediu foarte tulbure, din punct de vedere al comunicării.

Avem computerele, avem telefoanele mobile, avem capacitatea de a urmări, a intercepta mişcările persoanei în timp real.

Eu cred că orice pas înainte pe această temă nu trebuie să alimenteze, în acelaşi timp, şi suspiciunile şi să facă astfel încât progresul tehnic să fie privit de către noi ca un adversar.

De aceea, şi eu cred că ar trebui întâi să facem o dezbatere, inclusiv cu cultele, care sunt un reprezentant nu doar legitim, dar şi cu un gir de încredere din partea populaţiei, şi apoi să ne întoarcem la această dezbatere.

Mulţumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulţumesc, domnul senator.

Mai sunt două cereri de intervenţie, dacă am văzut bine în sală.

V-aş ruga să limităm timpul.

Vă rog frumos, pentru că ne apropiem şi de momentul în care trebuie să votăm.

Doamna senator Olguţa Vasilescu, vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Eu i-am înţeles poziţia domnului senator Vosganian, mai ales că este unul dintre semnatarii ordonanţei de urgenţă, dar mă raliez şi eu propunerilor venite din partea colegilor noştri de a mai cumpăni puţin asupra acestei ordonanţe.

Prea repede aplicăm toate prevederile Uniunii Europene.

Eu vreau să vă dau exemplul parcurilor naţionale.

Am luat toate prevederile Uniunii Europene, le-am amestecat.

În devălmăşie, a ieşit ceva de genul că cei care au casele în parcurile naţionale, pentru că parcurile naţionale s-au tras peste sate, practic, unde erau sate de câteva sute de ani, ca să poate să-şi lase capra să pască în curte trebuie să ceară avizul unui consiliu ştiinţific.

În aceste condiţii, cred că ar fi bine, de fiecare dată când vin asemenea propuneri de la Uniunea Europeană, să stăm şi să mai cumpănim puţin, să vedem dacă se şi aplică pe ceea ce avem noi în România.

Încă o dată mă raliez propunerilor venite din partea colegilor, ca să mai cumpănim puţin aceste ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Domnule preşedinte Toni Greblă, vă rog.

Domnul Toni Greblă:

Stimaţi colegi, Cred că lipsa de informare a creat în jurul acestor paşapoarte, care au fost denumite pompos "paşapoarte biometrice", o aură de mister.

În realitate, sunt două categorii:

o fotografie şi amprentele de la două degete.

Noutatea faţă de celălalt paşaport este amprenta de la cele două degete.

Nu este nimic spectaculos, nimic spectacular, nimic misterios.

Acel număr 666 nu există, indiferent cum l-ai examina.

Dacă aş fi fost iniţiator, aş fi venit cu 10 specimene de paşaport aşa-zis biometric şi aş fi lăsat să circule prin sală pentru a-l vedea toţi cei care, poate, nu am avut posibilitatea să-l vedem.

Nu este nimic deosebit, nimic periculos.

Are valabilitate 5 ani de zile, pentru că atât este capacitatea tehnică de stocare a acelor informaţii.

În ce mă priveşte, n-am nimic împotriva faptului ca, dacă se votează de către majoritate, proiectul să revină la comisie, însă vă spun de pe acum că soluţia va fi aceeaşi.

Argumentele că între unii şi alţii, cei puţini care au dubii cu privire la acest paşaport, nu există posibilitatea de dialog pentru că ei şi-au făcut convingerea, nu ştiu de unde şi pe ce bază, că 666 este un număr care nu ştiu ce ascunde, că ar fi undeva în paşaport - nu există o asemenea posibilitate de interpretare -, nu ştiu ce rezultat am obţine de pe urma dialogului cu astfel de oameni.

Dar, în fine...

În ce mă priveşte - şi membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, probabil, în totalitate, sunt de acord cu mine -, cred că nimic nu ne împiedică să dăm un vot astăzi, dar, dacă se doreşte restituirea la comisie, ea poate fi făcută având în vedere că termenul de adoptare tacită este 12 martie.

Însă până pe 12 martie nu ştiu cât de amplă ar putea fi dezbaterea.

Vă sugerez, de asemenea, că ar exista posibilitatea să amânăm votul pentru, spre exemplu, şedinţa de luni, când iniţiatorul va putea să ofere informaţii suplimentare cu privire la paşaportul aşa-zis biometric, căci el, în realitate, nu este un paşaport biometric.

I-au găsit o denumire şi asta este.

Mulţumesc.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ultima intervenţie, domnul senator Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc.

Doamna preşedinte, E o discuţie care, în opinia mea, deja a alunecat într-o zonă care nu mai are un aport la această chestiune.

Eu vă propun, dat fiind că este o lege organică, dat fiind că termenul de adoptare tacită este destul de departe, retrimiterea la comisie şi, săptămâna viitoare, să o avem pe ordinea de zi, să vină comisia împreună cu reprezentanţii Guvernului să ne expună un punct de vedere mai cristalizat.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră propunerea liderului Grupului parlamentar al PNL de retrimitere la comisie.

Vă rog să votaţi.

Cu 72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi nicio abţinere, propunerea a fost aprobată, proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

sursa: Camera Deputatilor