Opţiunea este prevăzută într-un nou proiect de act normativ supus dezbaterii publice prin care se aduc modificări de substanţă OUG nr.97/2005, privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

"Ministerul Administraţiei şi Internelor a luat act de propunerile, sugestiile şi obiecţiile formulate atât în timpul dezbaterilor care au avut loc în procesul parcurgerii procedurilor de transparenţă decizională în data de 20 august a.c., cât şi prin adresele transmise pe adresa ministerului referitoare la Proiectul de Ordonanţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului pentru evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români şi pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European", informează, luni, MAI.

Prin acest proiect se urmăreşte crearea unui cadru juridic unitar privind aplicabilitatea actelor de identitate.

Potrivit noului proiect supus dezbaterii publice, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea unei cărţi de identitate, a unei cărţi electronice de identitate fără impresiuni digitale (dar care permite utilizarea semnăturii digitale) sau a unei cărţi electronice de identitate care conţine toate facilităţile şi datele, inclusiv impresiunile digitale.

Astfel, prima carte de identitate (CI) sau carte electronică de identitate (CEI) se eliberează la 14 ani, potrivit opţiunii solicitantului, se arată în proiect.

De la data punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cartea de identitate va avea un format identic cu aceasta (fără a conţine însă şi date în format electronic), tip card, ambele documente fiind emise pentru o perioadă de patru ani, pentru persoanele cu vârsta între 14 şi 18 ani, respectiv 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 de ani.

În noul proiect de act normativ sunt prevăzute explicit datele cu caracter personal care se introduc în formatul tipărit. Acestea sunt numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia titularului, data şi locul naşterii titularului, semnătura olografă a titularului, fotografia titularului, C.N.P, domiciliul titularului. Aceleaşi date se vor regăsi şi în formatul electronic şi, în plus, va include prenumele părinţilor titularului, certificate digitale, date biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete.

Întrucât CI şi CEI conţin şi alte date decât cele cu caracter personal, forma şi conţinutul acestor acte de identitate se va stabili prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, se arată în noul proiect de act normativ.

De asemenea, sunt prevăzute reguli clare în privinţa colectării, utilizării şi stocării datelor biometrice. Acestea se colectează numai cu acordul expres al solicitantului sau, în cazul minorilor şi al incapabililor, numai cu acordul expres al unuia dintre părinţi ori al reprezentantului legal, pentru a fi înscrise în CEI, în scopul verificării autenticităţii acesteia şi identităţii titularului.

Verificarea identităţii titularului CEI se va face prin compararea directă a datelor biometrice preluate de la acesta, cu ocazia verificării, şi a datelor înscrise în CEI.

După personalizarea şi transmiterea CEI la autoritatea competentă să o elibereze, toate datele stocate în bazele de date de producţie se şterg prin procedură automată. Imaginile impresiunilor papilare colectate cu ocazia depunerii cererii de eliberare a CEI se şterg prin procedură automată imediat după personalizarea documentului.

Procedurile de preluare a datelor biometrice, prin hotărâre, cu avizul ANSPDCP vor fi stabilite de Guvern.

Prin acest proiect de act normativ se introduc reguli similare CEI şi CI în cazul cărţilor de rezidenţă (CR) şi cărţilor electronice de rezidenţă (CER) eliberate cetăţenilor statelor membre UE şi SEE şi membrilor de familie ai acestora, cu diferenţe în ceea ce priveşte valabilitatea documentelor (până la 5 ani, 5 ani sau 10 ani de la emitere). Întrucât CR şi CER se pot elibera inclusiv minorilor sub 14 ani, se instituie interdicţia eliberării CER cu impresiuni digitale în cazul acestora.

Totodată, potrivit proiectului se abilitează Imprimeria Naţională să producă CI, CEI, cărţile de alegător aferente acestora, dovezi de reşedinţă (care vor constitui anexă la actul de identitate, pentru a face dovada adresei de reşedinţă), CR şi CER, iar CNUPPE din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte să personalizeze aceste documente (mai puţin dovezile de reşedinţă).

Proiectul prevede că proiectul-pilot pentru constituirea sistemului informatic de emitere a documentelor electronice se realizează până la data de 31 martie 2011, respectiv că aceste documente se pun în circulaţie până la data de 1 iulie 2011.

MAI a supus dezbaterii publice, până în 20 august, proiectul de OUG ce reglementează folosirea cărţii de identitate electronice şi care prevede inclusiv definiţia acestuia.

Ulterior a fost organizată o dezbatere în cadrul căreia mai mulţi reprezentanţi ai ONG-urilor pentru apărarea drepturilor omului au criticat legislaţia privind introducerea cărţii de identitate electronice, susţinând că aceasta contravine prevederilor Constituţiei şi încalcă dreptul la viaţă privată.

Membrii APADOR-CH au arătat că nu se justifică prelevarea obligatorie de amprente cetăţenilor, motivând că oamenii ar fi trataţi ca nişte infractori. În plus, membrii ONG-ului au precizat că nu există dreptul de opţiune al cetăţenilor privind cartea de identitate pe care o vor primi, subliniind că oamenii au toate garanţiile să se îndoiască privind respectarea drepturilor sale.

Nu în ultimul rând, reprezentanţii societăţii civile au criticat faptul că prea multe instituţii ale statului au acces la o multitudine de date personale.

Sistemul electronic de identificare a fost criticat şi de reprezentanţii altor ONG-uri prezenţi la dezbatere, unii din ei invocând posibilitatea spargerii codurilor de acces ale cip-ului, alţii referindu-se la informaţiile insuficiente furnizate, până în prezent, de MAI privind modul de funcţionare a acestor carduri electronice, iar alţii criticând costurile ridicate ale investiţiei, într-o perioadă în care priorităţile statului ar trebui să fie altele.

Drept răspuns, comisarul-şef Sorin Bălaşa, de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a spus, în cadrul dezbaterii, că procesul de amprentare pentru cartea de identitate electronică nu este asemănător celui aplicat infractorilor.

"Sunt dispozitive electronice, care reţin imaginea digitală a amprentelor de la două degete. Nu este o amprentare propriu-zisă, iar datele acestea nu sunt stocate într-un sistem extern, ele sunt folosite doar în realizarea cărţii de identitate şi rămân în cip-ul din acest document. Ulterior, ele pot fi folosite pentru a efectua comparaţii, în caz de necesitate, între datele stocate de cip şi amprentele persoanelor care deţin cadrul", a spus Sorin Bălaşa.

Comisarul-şef a mai explicat că cip-ul din interiorul cardului electronic funcţionează ca un procesor, care are mai multe partiţii cu diferite niveluri de securizare. Astfel, amprenta cetăţeanului şi imaginea facială reprezintă cea mai securizată partiţie şi nu poate fi modificată.