Document realizat de către AccessNow.org în colaborare cu EDRi şi TACD

Traducere în limba română de Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI

Scopul acestei broşuri este de a prezenta succint problemele acestui Acord, precum şi motivele care stau la baza opoziţiei largi faţă de această propunere.

Modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică.

Dacă va fi ratificat, Acordul va avea implicaţii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afecta comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.

Diverse state membre ale Uniunii Europene încep în această perioadă procesul de ratificare a ACTA, multe dintre ele subestimând însă semnificaţia acestei propuneri.

Autorii prezentei broşuri îi încurajează pe decidenţii politici europeni să ia în considerare implicaţiile ACTA atât la nivel naţional, în cadrul procesului de ratificare, cât şi înainte de exprimarea votului final asupra ACTA la nivelul Uniunii Europene. În absenţa unor garanţii şi clarificări suficiente din partea Comisiei Europene şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, solicităm Parlamentului European să

voteze “împotriva” ACTA în cadrul viitoarei proceduri de ratificare.

Absenţa credibilităţii democratice

• ACTA a fost elaborat în afara forumurilor multilaterale existente, cum ar fi Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală (OMPI) şi Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), organizaţii care au la bază principiile democraţiei şi deschiderii şi care oferă garanţii procedurale clare.

• ACTA a fost negociat în spatele uşilor închise,  excluzând majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare și fără transparent democratică la nivelul ONU, UEsau la nivel național.

• ACTA îşi propune să creeze o nouă instituţie, “Comisia ACTA” (Australia, Canada, Japonia, Coreea, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Elveţia, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană), fără să definească însă obligaţiile sau garanţiile necesare pentru ca acest organism să funcţioneze într-o manieră deschisă, transparentă şi inclusivă, care să permit exercitarea unui control public asupra acţiunilor sale (Capitolul V Articolul 36, ACTA).

• Comisia ACTA, ca organism neales, ci numit, va fi responsabilă pentru implementarea şi interpretarea Acordului şi va putea propune amendamente la Acord, după adoptarea acestuia, fără să existe însă un mecanism prin care să poată fi trasă la răspundere pentru deciziile sale (Articolul 36.2, ACTA).

• Până în momentul de faţă, niciuna dintre părţile care au negociat ACTA nu a oferit acces public la documentele care au stat la baza negocierilor, deşi aceste documente sunt necesare pentru interpretarea multor elemente neclare din textul Acordului. (În Statele Unite ale Americii, organizaţiilor Electric Frontier Foundation (EFF) şi Knowledge Ecology International (KEI) li s-a refuzat accesul la documente. La patru luni de la transmiterea, către Parlamentul European, a solicitării de acces la documentele pe care le deţine EDRi incă nu a primit un răspuns adecvat.)

• Comisia Europeană nu a realizat niciun studiu de impact cu privire strict la ACTA, ci a reutilizat studii realizate pentru Directivele privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală (I şi ÎI). Nu a fost realizat niciun studiu cu privire la impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale, în special în legătură cu state terţe, care adesea nu oferă garanţii referitoare la protecţia vieţii private, libertății de exprimare şi statul de drept, similare celor din UE. Ameninţări la adresa libertăţii de exprimare şi accesului la cultură.

• Interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viaţa privată şi alte drepturi fundamentale. (Acest lucru reiese, spre exemplu, din nota 13 din ACTA, unde măsurile de protecţie faţă de răspunderea intermediarilor Internet – măsuri care  i-ar determina pe intermediari să nu se amestece în traficul de date privat al tuturor cetăţenilor – sunt premise doar în cazurile în care interesele limitate ale deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt protejate).

• ACTA va lăsa reglementarea libertăţii de exprimare în mâinile companiilor private, întrucât impune obligaţii referitoare la monitorizarea conţinutului online de către terţe părţi, cum ar fi intermediarii Internet, care nu sunt însă în măsură să reglementeze formele de exprimare în mediul online. (Articolul 27.2 şi Articolul 8.1 ACTA)

• ACTA poate împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, întrucât sporeşte sancţiunile şi riscurile de natură penală pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deţinători de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (aşa numitele opere orfane).

• Prevederile din versiunea finală a Acordului, al căror înţeles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi şi riscă să fie interpretate în moduri care ar putea permite incriminarea unui număr mare de cetăţeni, pentru delicte triviale. (Caracterul vag al prevederilor ACTA permite statelor să introducă aşa-numita “regulă a celor trei paşi” sau alte măsuri neproporţionale de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală, prin deconectarea utilizatorilor de la Internet în cazul în care aceştia continuă să descarce material protejate prin drepturi de autor; şi chestiunea “scării comerciale”, care include “avantaj economic sau comercial direct sau indirect”.)

Pericole pentru viaţa private

• ACTA îi forţează pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilor (Două exemple elocvente sunt    http://bit.ly/g9IUs şi http://bit.ly/9aHDEn)

• Extinderea răspunderii intermediarilor îi va determina pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupuşilor infractori, cum ar fi monitorizarea la scară largă a comunicaţiilor prin utilizarea procedurii de “deep packet inspection”, permiţând astfel încălcarea gravă a vieţii private a utilizatorilor.

Obstacole în calea inovării

• ACTA poate avea un efect negativ asupra inovării. Având în vedere faptul că inovarea, spre exemplu dezvoltarea de software, apare adesea în “zone gri” din punct de vedere juridic, ACTA va avea efectul de a inhiba noi iniţiative în domeniul digital şi în alte domenii industriale, potenţialii inovatori temându-se de sancţiunile financiare şi măsurile penale care ar putea fi aplicate în cazul unorîncălcări neintenţionate ale drepturilor de proprietate intelectuală. (Secţiunea 4: Infracţiuni, ACTA)

• Aplicarea  unor amenzi mai drastice poate genera constrângeri pentru noii antreprenori, care nu îşi pot permite costurile unor proceduri de soluţionare a litigiilor.

• ACTA poate încuraja un comportament anti-concurenţial. Întrucât intermediarilor Internet le sunt impuse responsabilităţi de supraveghere, companiile Internet mai mici nu vor avea capacitatea de a implementa aceste cerinţe de supraveghere, iar acest lucru va reprezenta un avantaj semnificativ pentru concurenţii mai mari.

Efecte negative asupra comerţului

• Chiar dacă UE va considera că ACTA este un tratat obligatoriu din punct de vedere legal , Statele Unite ale Americii au specificat deja că, din punctul lor de vedere, ACTA reprezintă o “înţelegere” care nu are forţă juridică. Această interpretare poate genera confuzii cu privire la statutul juridic al ACTA, oferind în acelaşi timp mai multă flexibilitate SUA şi, implicit, un avantaj concurenţial faţă de UE.

• Prevederile ACTA care afectează viața privată şi libertatea de exprimare vor fi mult mai periculoase în ţările în care nu există legislaţie privind drepturile fundamentale.

• ACTA poate crea bariere în calea comerţului internaţional.  China deja demonstrează cum acordurile informale şi lipsite de bază legală cu furnizorii de Internet pot fi folosite cu uşurinţă ca bariere netarifare în calea comerţului.

Absenţa siguranței   juridice

• Formulările folosite în ACTA sunt vagi, iar acest lucru creează dificultăţi în ceea ce priveşte interpretarea juridică a unor termeni esenţiali (Articolul 23.1: “scara comercială” ar putea implica proceduri penale în scopul unor avantaje economice indirecte şi, de asemenea, ar putea obliga monitorizarea adreseleor IP în scopul verificării nivelului la care se desfăşoară activităţile de încălcare a dreptului de autor; Articolul 27.1: nu sunt definite sintagmele “mediu digital” şi “remedii expeditive”; Articolul 27.2: nu este definită sintagma “reţele digitale”).

• Întrucât introduce standarde de implementare mai ridicate decât cele existente în prezent (de exemplu în Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală – TRIPS) şi conţine doar menţiuni vagi şi inaplicabile cu privire la garanţii, ACTA este un document care nu se aliniază la standardele legale internaţionale în vigoare. (În limbajul ACTA, “scara comercială” este explicitată în termeni mai largi şi mai vagi decât în acorduri anterioare, precum TRIPS, lăsând astfel loc de interpretare şi împiedicând stabilirea unei modalităţi proporţionale de aplicare – Articolul 23.1)

• ACTA nu respectă standardele europene privind protecţia şi promovarea universalităţii, integrităţii şi deschiderii Internetului, aşa cum acestea au fost afirmate de către Consiliul Europei, potrivit căruia “statele au responsabilitatea de a se asigura, în conformitate cu standardele recunoscute în normele de drept internaţional privitoare la drepturile omului şi cu principiile dreptului internaţional, că acţiunile lor nu au un impact transfrontalier negativ asupra accesului la Internet şi utilizării Internetului. (Recomandarea CM/Rec(2011)8 a Comitetului de Miniştri către statele membre privind protecţia şi promovarea universalităţii, integrităţii şi deschiderii Internetului, adoptată la 21 septembrie 2011 http://bit.ly/rewDvf).

Concluzie

ACTA riscă să aibă implicaţii grave generate de faptul că nu reuşeşte să stabilească un echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi apărarea drepturilor fundamentale ale societăţii, ca întreg, cum ar fi libertatea de exprimare, liberul acces la informaţie şi cultură şi viaţa privată.

Parlamentul European a subliniat deja, în cadrul unui studiu asupra Acordului, aspectele problematice ale acestuia, inclusiv cele de natură juridică, menţionând că este “dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le oferă cetăţenilor UE în plus faţă de cadrul internaţional existent.”

În studiu se arată că “acceptarea necondiţionată a Acordului ar reprezenta unrăspuns inadecvat din partea Parlamentului European, având în vedere problemele care au fost identificate în legătură cu versiunea actuală a ACTA”. (http://bit.ly/qwYwF4)

Îi încurajăm pe decidenţii politici europeni să ia în considerare în mod exhaustive implicaţiile ACTA.

În absenţa unor clarificări şi garanţii satisfăcătoare din partea Comisiei Europene şi Curţii Europene de Justiţie, solicităm Parlamentului European să voteze “împotriva” ACTA.

Licenta Atribuire 3.0 România Creative Commons.cu link la

Acest text, disponibil sub Licență Atribuire 3.0 România Creative Commons, a fost preluat de pe site-ul Asociației pentru Tehnologie și Internet – ApTI.

Foto: Ajenca Gazete