AVIZUL Comitetului Economic şi Social European privind Comunicarea Comisiei: Agenda pentru un turism european durabil şi competitiv COM(2007) 621 final
1. Concluzii şi recomandări
1.1 Comitetul Economic şi Social European salută şi apreciază Comunicarea Comisiei „Agenda pentru un turism european durabil şi competitiv” şi susţine angajamentul Comisiei de a consolida strategia şi politica în domeniul turismului pentru următorii ani într-un mod clar, prin intermediul Agendei care permite punerea acestora în practică în mod cotidian. Această nouă politică a fost deja prezentată anterior în Comunicarea Comisiei „O nouă politică europeană în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa”.
1.2 Comitetul recunoaşte efortul Comisiei de a sintetiza numeroasele documente, opinii şi dezbateri pe această temă. Comunicarea îndeplineşte cu succes sarcina de a transmite într-o formă clară publicului larg rezultatele lucrărilor Grupului pentru un turism durabil, ale experţilor care au elaborat raportul şi concluziile consultării publice lansate ulterior.
1.3 Comitetul consideră adecvate atât fundamentarea acestei noi politici pe Strategia de la Lisabona reînnoită, cât şi obiectivele generale propuse de sporire a competitivităţii şi a durabilităţii, precum şi cele mai specifice de prosperitate economică, echitate şi coeziune socială şi protecţia mediului şi a culturii.
1.4 Comitetul este de acord cu provocările identificate în comunicarea Comisiei şi cu măsurile propuse pentru abordarea acestora. Metodologia propusă constă în implicarea tuturor părţilor interesate, prin diverse forme de colaborare şi „colaborare competitivă”. Această implicare reprezintă piatra de temelie a noii politici în domeniul turismului şi a Agendei de aplicare a acesteia. Importanţa provocărilor menţionate în comunicarea Comisiei este evidentă, iar studiul continuu al repercusiunilor gazelor cu efect de seră asupra durabilităţii trebuie să constituie în viitor un element-cheie al Agendei.
1.5 Comitetul consideră adecvată sarcina asumată de Comisie de a pune în aplicare această nouă politică prin dialog, cooperare, lansarea de acţiuni de sprijin şi coordonarea între părţile interesate. „Agenda pentru un turism european durabil şi competitiv” reprezintă o dezvoltare a metodologiei concrete şi a instrumentelor de acţiune propuse pentru fiecare dintre părţile implicate în turismul european. Cu toate acestea, Comitetul consideră că, prin Direcţia Generală Întreprinderi, Comisia poate şi trebuie să joace un rol mai activ şi trebuie să conducă punerea în aplicare a numeroase iniţiative la nivel european, ca, de exemplu, turismul social, turismul pentru toţi sau formarea în domeniul turismului. În mod special, atât Comisia, cât şi celelalte instituţii ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a implica întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi microîntreprinderile în atingerea obiectivului de durabilitate a turismului şi în aplicarea şi îndeplinirea Agendei. Comitetul salută iniţiativa Comisiei privind „destinaţiile europene de excelenţă”, care constituie un exemplu de bune practici şi o dovadă pentru ceea ce poate fi realizat.
1.6 Încă o dată, CESE recomandă şi propune sprijinirea Forumului european pentru turism şi continuarea discuţiilor şi studiilor privind înfiinţarea unui Consiliu consultativ european pentru turism şi a unei Agenţii europene pentru turism. Ambele instituţii ar putea eventual servi drept forumuri pentru autorităţile din domeniul turismului şi diversele părţi implicate în sectorul turistic, pentru ca acestea să colaboreze pentru a îmbunătăţi şi difuza informaţiile privind turismul durabil şi competitiv, pentru a monitoriza aplicarea politicii şi a Agendei pentru turismul european şi, în special, pentru a încerca să determine tendinţele din sectorul turismului şi să elaboreze măsurile necesare. Obiectivele celor două instituţii ar putea viza, în mod special, perspectiva schimbărilor climatice, repercusiunile acestora asupra turismului şi acţiunile care trebuie întreprinse în acest domeniu.
1.7 Comitetul salută intenţia manifestată de Comisie de a îmbunătăţi utilizarea instrumentelor financiare disponibile. Concret, Comitetul consideră că domeniul turismului social oferă un teren propice unui schimb de experienţă cu caracter transnaţional, sub formă de proiecte pilot. Câteva exemple posibile în acest domeniu sunt turismul social şi turismul pentru toţi, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea produselor şi pătrunderea pe piaţă. Comitetul consideră că există deja un spaţiu de manevră suficient de mare pentru a reuni experienţele transfrontaliere sub formă de proiecte experimentale în aceste domenii.
1.8 CESE întâmpină cu satisfacţie încheierea lucrărilor întreprinse în cadrul Agendei 21 pentru turism, ale căror rezultate, prezentate în Comunicarea Comisiei „Agenda pentru un turism european durabil şi competitiv”, completează şi consolidează politica generală de durabilitate în domeniul turismului european. De fapt, documentul tehnic elaborat de comisia înfiinţată în acest scop constituie baza şi completarea comunicării Comisiei Europene, fapt pentru care cele două documente trebuie analizate împreună. 1.9 În ceea ce priveşte domeniul statistic, Comitetul salută cererea de propuneri lansată de Comisie şi solicitată de CESE privind crearea unei reţele de observatoare ale turismului, care nu numai să permită colectarea datelor din sector, ci şi să aducă o viziune strategică şi prospectivă, având capacitatea de a anticipa şi a elabora acţiuni viitoare.
1.10 CESE îşi exprimă disponibilitatea de a continua lucrările în domeniul turismului conform principiilor exprimate în comunicarea Comisiei privind Agenda şi invită celelalte instituţii europene, statele membre, autorităţile locale şi regionale, părţile interesate din acest sector (întreprinderile şi sindicatele) şi toţi cetăţenii să colaboreze pentru înţelegerea şi susţinerea turismului ca un drept general şi ca activitate economică strategică pentru viitorul Europei. De asemenea, pentru a spori durabilitatea şi competitivitatea turismului, este necesar ca toate părţile interesate şi toţi consumatorii să acţioneze responsabil.
1.11 Deşi comunicarea Comisiei ia în considerare criteriile şi elementele de natură socială care configurează activitatea turistică, CESE regretă că nu se face referire la conceptul şi realitatea cetăţeniei europene; turismul este în fapt (şi ar putea fi într-o mai mare măsură) un element care uneşte culturile şi realităţile sociale în jurul acestei cetăţenii europene, pe care trebuie să o promoveze şi să o dezvolte fiecare dintre noi. Varietatea şi diversitatea culturilor, limbilor, patrimoniului natural şi cultural din diferitele state ale Europei reprezintă o mare bogăţie, care poate şi trebuie să fie utilizată şi valorificată ca formă de cunoaştere reciprocă şi de recunoaştere a drepturilor noastre în calitate de cetăţeni europeni. Alt aspect căruia ar trebui să i se acorde o atenţie deosebită în dezbaterile şi documentele pe tema turismului la nivel european este cultura, având în vedere sinergiile posibile între turism şi cultură, aşa cum s-a semnalat deja într-un alt aviz al Comitetului.
1.12 În procesul de îmbunătăţire a competitivităţii şi a durabilităţii turismului, trebuie să se ia în considerare caracteristicile specifice ale destinaţiilor. Comitetul recomandă să se ţină seama de particularităţile acelor state membre care depind în mare măsură de turism. În momentul elaborării politicilor şi propunerilor în domeniul turismului, trebuie să se acorde atenţia cuvenită necesităţilor diferitelor teritorii. Se recomandă ca studiile de impact realizate de Comisie să ia în considerare efectul potenţial disproporţionat asupra diferitelor regiuni şi sectoare, ca, de exemplu, în cazul destinaţiilor care depind în mare măsură de transportul aerian şi nu dispun de niciun alt mijloc de transport sau care depind aproape în totalitate de acesta, cum este cazul insulelor.
1.13 CESE consideră că ansamblul principiilor şi valorilor invocate în comunicarea Comisiei (durabilitate, bunăstare socială, competitivitate, cooperare, parteneriat, rentabilitate, securitate, calitatea locurilor de muncă etc.) constituie de fapt un model de turism european, nu pentru că formează un ansamblu de reguli, ci pentru că aceste principii şi valori sunt aplicate pe scară largă în întreaga Uniune Europeană.
1.14 CESE încurajează Comisia să ia măsuri pentru recunoaşterea la nivel european a cunoştinţelor şi competenţelor în domeniul turismului, ca formă de sporire a cantităţii şi a calităţii locurilor de muncă din acest sector. Trebuie promovat Europass, care este o modalitate de prezentare simplă şi uşor de înţeles în întreaga Europă (Uniunea Europeană, AELS/SEE şi ţările candidate) a calificărilor şi competenţelor personale ale lucrătorilor care doresc să caute un loc de muncă şi să se deplaseze în scop profesional pe întreg teritoriul Europei.
2. Comunicarea Comisiei
Pentru a face mai bine cunoscut şi înţeles ceea ce doreşte să transmită Comisia tuturor părţilor interesate şi instituţiilor europene, este necesară o scurtă prezentare a textului comunicării, rezumând principalele sale contribuţii.
2.1 Prezentarea comunicării
2.1.1 Provocarea pe care o constituie atingerea unui echilibru între durabilitate şi competitivitate. În prima parte, de introducere, comunicarea Comisiei recunoaşte rolul fundamental şi strategic al turismului în economia europeană, bazându-se nu numai pe datele cantitative, ci şi pe capacitatea acestuia de a crea locuri de muncă şi de a îndeplini astfel obiectivul Strategiei de la Lisabona reînnoite. Merită citată aici rata de creştere prevăzută, de peste 3%, care constituie, fără îndoială, o contribuţie substanţială la obiectivele referitoare la ocuparea forţei de muncă, însă care, în anumite cazuri şi pe termen lung, poate reprezenta o ameninţare de depăşire a limitelor impuse de durabilitate.
2.1.2 Competitivitate şi durabilitate: două condiţii compatibile. Competitivitatea, afirmă în mod clar comunicarea Comisiei, depinde de durabilitate, de calitatea experienţei turiştilor şi face referire în mod special la cerinţele impuse sectorului turismului de schimbările climatice. Responsabilitatea socială a întreprinderilor poate aduce o contribuţie decisivă în acest domeniu, prin adoptarea de măsuri de adaptare la schimbările climatice şi de combatere a acestora, promovând în acelaşi timp inovaţia şi valoarea ofertelor turistice pentru o lume care se confruntă cu importante provocări la nivel global.
2.2 Conţinutul Agendei. În comunicarea sa, Comisia propune atingerea unui nou echilibru între bunăstarea turiştilor, mediu şi competitivitatea întreprinderilor şi a destinaţiilor. Acest echilibru trebuie creat prin participarea tuturor părţilor interesate.
2.2.1 Obiective şi provocări. Comunicarea Comisiei propune trei obiective fundamentale care să servească drept ghid de acţiune pentru toate părţile interesate: prosperitatea economică, echitatea şi coeziunea socială, protecţia mediului.
Comunicarea Comisiei enumeră, de asemenea, provocările majore care trebuie abordate în vederea atingerii acestor obiective:
• gestionarea durabilă a resurselor naturale şi culturale; • reducerea la minimum a poluării şi a utilizării resurselor; • gestionarea schimbării în interesul bunăstării cetăţenilor; • reducerea caracterului sezonier al cererii; • combaterea impactului pe care îl are transportul asupra mediului; • crearea unui turism accesibil tuturor; • îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă din sectorul turismului; • garantarea siguranţei turiştilor şi a comunităţilor locale din zonele turistice.
Această listă de provocări este deschisă şi dinamică; diversele părţi interesate din sector trebuie, în mod constant, să o actualizeze, să-i stabilească priorităţile şi să o gestioneze în spirit de colaborare.
2.2.2 Un cadru de acţiune. Comunicarea Comisiei sugerează că o acţiune coerentă în vederea realizării obiectivelor şi a abordării provocărilor implică asigurarea colaborării şi gestionarea responsabilă a destinaţiilor, întreprinderilor şi turiştilor; de asemenea, stabileşte condiţiile necesare pentru atingerea acestei coerenţe.
2.2.3 Principii. Comunicarea Comisiei propune nouă principii care trebuie respectate pentru a putea atinge obiectivul unui turism durabil şi competitiv. Subliniem trei dintre acestea:
• respectarea limitelor care pot fi stabilite pentru capacitatea de primire, facilităţi sau volumul fluxurilor de turişti; • găsirea unui ritm de dezvoltare adecvat resurselor naturale, culturale şi sociale disponibile la un moment dat; • planificarea pe termen lung, care reprezintă o condiţie indispensabilă pentru atingerea echilibrului între durabilitate şi competitivitate.
2.3 Progrese comune. În această parte, Comisia subliniază necesitatea ca toate părţile interesate din sector să-şi unească eforturile şi să acţioneze în mod voluntar şi continuu. Modelul propus se bazează pe respectarea principiului subsidiarităţii, punând accentul pe acţiunea la nivelul destinaţiilor, însă într-un cadru de sprijin naţional şi comunitar. Prin urmare, comunicarea ia în considerare atât rolul diferitelor părţi interesate din sector, cât şi rolul Comisiei Europene, în lumina Tratatului.
2.3.1 Rolul părţilor interesate. Urmând concluziile Grupului pentru un turism durabil, comunicarea atribuie responsabilităţi vaste şi roluri specifice pentru fiecare dintre cele trei domenii de acţiune: destinaţiile, întreprinderile şi turiştii. Se face în mod special referire la necesitatea de a transmite şi de a difuza în rândul microîntreprinderilor mesajul referitor la atingerea echilibrului între durabilitate şi competitivitate.
2.3.2 Rolul Comisiei Europene. Comisia îşi recunoaşte responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu Tratatul şi se angajează să lanseze şi să susţină diverse iniţiative la nivel comunitar, în cadrul stabilit de Agendă şi dincolo de acesta. Dintre aceste iniţiative, patru grupuri de acţiuni merită o atenţie deosebită:
• mobilizarea părţilor interesate pentru a obţine şi împărtăşi cunoştinţe, în cadrul echilibrului dintre durabilitate şi competitivitate. Forumul european pentru turism reprezintă un bun exemplu pentru schimbul de idei şi experienţe; • încurajarea şi sprijinirea destinaţiilor europene de excelenţă ca exemple de bune practici şi promovarea acestora ca reţele de destinaţii durabile şi competitive; • mobilizarea diferitelor instrumente financiare comunitare. Comisia se angajează să difuzeze informaţii pentru mai buna utilizare a acestora în domeniul turismului; • integrarea durabilităţii şi competitivităţii în cadrul politicilor Comisiei şi aplicarea acestora în diversele teritorii cu sensibilităţi şi nevoi foarte diferite: zone litorale, montane, rurale şi urbane.
2.4 Concluzia comunicării
Comunicarea Comisiei se încheie prin lansarea unui apel la o deplină colaborare între toţi actorii din domeniul public şi privat pentru adoptarea şi punerea în practică a Agendei. Este reiterată recomandarea de instituire a unei colaborări la toate nivelurile, condiţie necesară pentru sporirea competitivităţii, care să asigure un turism european atrăgător şi durabil pe termen lung. Comisia îşi propune ca termen anul 2011, pentru evaluarea planului de acţiune stabilit de Agendă. Obiectivul avut în vedere de Comisie prin prezentarea comunicării este, aşadar, foarte clar.
3. Observaţii generale
3.1 Turismul şi importanţa strategică a acestuia în cadrul economiei europene au fost recunoscute de toate instituţiile europene în declaraţii atât formale cât şi informale care consolidează rolul acestuia, transmiţând mesajul în rândul tuturor părţilor interesate şi dând un impuls puternic acestui sector. Importanţa turismului nu ţine doar de consideraţii economice, ci şi de relevanţa sa socială în cadrul construirii Europei cetăţenilor. Chiar şi recunoscând acest impuls, mai rămân multe de făcut pentru ca turismul să ajungă să deţină un rol-cheie în politica europeană, atât în prezent cât şi în viitor.
3.2 Este foarte important să se menţioneze faptul că noul Tratat de la Lisabona recunoaşte importanţa turismului pentru Europa şi oferă Uniunii Europene posibilităţi suplimentare de a contribui la dezvoltarea acestuia. Acest tratat conferă Uniunii Europene autoritatea şi îndatorirea de a sprijini, coordona şi completa acţiunea statelor membre, şi stabileşte ca obiective încurajarea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor şi stimularea schimburilor de bune practici.
3.3 Turismul a fost abordat în cadrul diverselor instituţii europene după cum urmează:
• în cadrul Parlamentului European, care a aprobat o serie de rezoluţii sub diverse forme privind turismul şi impactul său asupra ocupării forţei de muncă şi economiei, cum ar fi rezoluţiile „Turism şi dezvoltare” şi „Noi perspective şi provocări pentru turismul durabil”; • în cadrul Consiliului Uniunii Europene, care s-a ocupat de turism cu diverse ocazii, prin intermediul concluziilor şi planurilor de acţiune, în special cu scopul de a sublinia necesitatea unui turism durabil, competitiv şi care să genereze locuri de muncă. Trebuie menţionate în mod special concluziile Consiliului adoptate la 7 iulie 2006, asupra Comunicării Comisiei privind noua politică în domeniul turismului a UE; Consiliul salută această politică şi invită Comisia să joace un rol activ în coordonarea diverselor politici; • în cadrul Comisiei Europene, prin intermediul diverselor comunicări - în special cea din martie 2006 care stabilea noua politică în domeniul turismului a UE - al creării, consolidării şi menţinerii forumurilor europene pentru turism, al organizării de conferinţe pe diverse teme: turismul social, Agenda 21 pentru turism şi multe alte activităţi, precum proiectul experimental privind „Destinaţiile europene de excelenţă”, prin care se recunosc şi se promovează bunele practici aplicate în statele membre UE şi în ţările candidate; • în cadrul Comitetului Regiunilor, care, printre alte lucrări, a elaborat avize privind comunicările Comisiei, precum „Un cadru de cooperare pentru viitorul turismului european” şi „Orientări de bază pentru durabilitatea turismului european”; • în cadrul Comitetului Economic şi Social European, care a avut şi continuă să aibă un interes special pentru turism, precum o arată cele peste 11 avize elaborate din 1999 până în prezent, participarea activă la diversele forumuri europene pentru turism organizate de Comisie, participarea la numeroase evenimente pe teme legate de turism, precum şi promovarea acestora. Este demnă de remarcat colaborarea reciprocă între CESE şi alte instituţii în legătură cu toate iniţiativele lansate de oricare dintre acestea în domeniul turismului.
3.4 Prezentul aviz al CESE se doreşte a fi un element de evaluare a comunicării Comisiei, în ceea ce priveşte contribuţiile acesteia atât la elaborarea politicii, cât şi la modalitatea de gestionare a acesteia; de asemenea, doreşte să aducă propuneri care să îmbogăţească textul sau măcar dezbaterea pe marginea acestuia.
3.5 La fel ca şi Avizul CESE INT/317 privind Comunicarea Comisiei privind noua politică în domeniul turismului, prezentul aviz CESE doreşte, încă o dată, să afirme următoarele:
• turismul este un drept al tuturor cetăţenilor, după cum se specifică în Codul etic mondial al turismului, şi care aduce cu sine obligaţia de a respecta bunele practici; • este un drept care, în plus, generează bogăţie şi rentabilitate directă şi indirectă, în special pentru întreprinderile foarte mici, mici şi mijlocii, creând o industrie strategică şi care s-a dovedit a fi stabilă pentru Europa; • calitatea serviciilor prestate de agenţii din sector şi responsabilitatea utilizatorilor faţă de comunităţile locale sunt valori care trebuie păstrate ca baze pentru continuitatea acestuia; • turismul are sau ar trebui să aibă un impact pozitiv la nivel local şi regional asupra condiţiilor economice, sociale, culturale şi de mediu, precum şi asupra mediului urban şi, în acest sens, reprezintă un instrument de cunoaştere a altor culturi şi feluri de a fi şi de a acţiona, precum şi un instrument de cooperare interregională; • turismul este un sector dinamic şi care generează numeroase locuri de muncă în prezent şi în viitor, având potenţialul de a crea locuri de muncă de calitate, stabile şi care se bucură de drepturi sociale; • turismul suferă de probleme legate de aglomerare şi de caracterul sezonier, care duc la pierderea competitivităţii; • credem în importanţa practică a „Agendei pentru un turism european durabil şi competitiv”, care conferă claritate şi are obiective ambiţioase; • modelul turistic european reprezintă o necesitate internă şi poate fi o referinţă mondială dacă se bazează nu atât pe legislaţie suplimentară, cât pe valori cum ar fi calitatea, durabilitatea, accesibilitatea etc., asumate în mod liber de destinaţiile turistice şi de toţi actorii implicaţi; • modelul turistic european se bazează şi este îmbogăţit prin varietatea de destinaţii, de modalităţi de a înţelege turismul şi prin diversitatea formelor sale de exprimare; • acest model turistic european pe care îl sprijinim este un instrument util pentru menţinerea păcii şi înţelegerii între popoare.
4. Observaţii specifice
4.1 Comunicarea Comisiei exprimă în mod clar propunerea privind echilibrul care trebuie atins între durabilitate şi competitivitate şi modalitatea de a-l obţine în practică. Integrarea tuturor acestor aspecte într-o comunicare relativ scurtă a presupus, fără îndoială, un mare efort de sinteză şi analiza unui mare număr de documente, opinii şi dezbateri. Trebuie subliniat faptul că s-a îndeplinit obiectivul de informare a societăţii asupra viziunii de bază a Comisiei în ceea ce priveşte viitorul sectorului şi acţiunile de întreprins în cadrul acestei complexe industrii.
4.2 Argumentele prezentate în comunicare în favoarea Agendei par a fi adecvate, în măsura în care acestea evaluează, pe de o parte, impactul economic al turismului şi capacitatea acestuia de a crea locuri de muncă pentru tineri şi, pe de altă parte, echilibrul necesar între durabilitate şi competitivitate care, pe termen lung, se sprijină reciproc. Studiile de impact precum cel privind amprenta de carbon asupra mediului a diverselor activităţi şi teritorii sau cel privind capacitatea de suport sau de primire sunt elemente esenţiale pentru atingerea şi menţinerea echilibrului între aceste variabile. Acceptarea generală a faptului că există limite în extinderea şi ritmul activităţii turistice stă la baza echilibrului dintre durabilitate şi competitivitate.
4.3 Comunicarea Comisiei ar fi trebuit poate să analizeze mai amănunţit noul Tratat de la Lisabona, pentru a observa cum se integrează Agenda în contextul acestuia şi care este relevanţa sa în punerea în practică a noii politici europene în domeniul turismului. Să nu uităm că statele şi regiunile au afirmat în repetate rânduri că doresc să-şi menţină competenţele în materie de turism, dar fără a aduce atingere atribuţiei Uniunii de a-şi exercita funcţii de stimulare şi coordonare a unor anumite aspecte comune care pot spori competitivitatea sectorului turistic european. De exemplu, crearea şi menţinerea unui portal european de promovare a Europei ca destinaţie turistică reprezintă deja un instrument valoros şi util, care poate propune ansamblul ţărilor Europei ca destinaţie turistică variată şi privilegiată.
4.4 Provocările şi obiectivele menţionate în comunicarea Comisiei sunt, cu siguranţă, cele mai importante cu care se va confrunta turismul în următoarele decenii. Fără îndoială, provocările principale referitoare la durabilitate şi la sporirea competitivităţii sunt suficient de ample pentru a cuprinde şi alte provocări, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii, reducerea caracterului sezonier sau o mai mare calificare a lucrătorilor din turism; aceste aspecte au fost şi ele menţionate în Agendă.
4.5 Comunicarea Comisiei lansează numeroase apeluri la colaborare întrucât, în concordanţă cu noua politică în domeniul turismului, se propune întărirea acesteia ca orientare călăuzitoare şi identificatoare. Este demn de menţionat rolul sindicatelor şi al organizaţiilor de angajatori, care trebuie incluse în procesul de colaborare şi invitate să participe la toate dezbaterile şi forumurile, precum şi la punerea în aplicare a măsurilor generale de dezvoltare a sectorului turismului. În mod similar, ar fi utilă promovarea reţelelor stabile de oraşe şi destinaţii turistice, cu ţelul comun de a spori competitivitatea şi durabilitatea. Comitetul salută promovarea „destinaţiilor europene de excelenţă” şi insistă ca acest concept să includă o gestionare corectă a relaţiilor profesionale şi sociale, precum şi participarea sindicatelor şi organizaţiilor de angajatori la destinaţia aleasă, ca modalitate de a spori durabilitatea şi competitivitatea destinaţiilor turistice.
De asemenea, merită subliniat rolul jucat de organizaţiile consumatorilor, în cadrul competenţelor care le revin.
4.6 Comisia îşi asumă sarcina de a pune în aplicare această nouă politică prin cooperare, lansarea de acţiuni specifice de sprijin şi coordonarea între părţile interesate. Agenda impune în mod clar asumarea unei mai mari responsabilităţi de către toate părţile implicate din sector. În opinia CESE, DG Întreprinderi are un rol foarte important în cadrul acestei sarcini de coordonare a tuturor politicilor europene care vizează turismul în mod direct sau indirect şi care afectează diferitele tipuri de destinaţii cu caracteristici specifice.
4.7 De asemenea, în opinia Comitetului, Comisia ar trebui să aibă un rol mai activ în punerea în aplicare a iniţiativelor la nivel european, una dintre acestea fiind cea privitoare la turismul social transnaţional la nivel european. În mod concret, trebuie menţionat că CESE a propus în repetate rânduri - şi propune din nou cu această ocazie - sprijinirea şi promovarea Forumului european pentru turism şi continuarea discuţiilor şi studiilor privind crearea unui Consiliu consultativ european pentru turism şi a unei Agenţii europene pentru turism, organisme care să furnizeze informaţii şi să monitorizeze politicile şi acţiunile în domeniul turismului european. De asemenea, CESE propune Comisiei să promoveze cercetarea în vederea introducerii platformelor tehnologice în sectorul turismului, care să îmbunătăţească modul de comercializare a produselor turistice, având în vedere în special posibilităţile de promovare a turismului intern în Europa şi sursele potenţiale de turişti (precum China, India, Rusia etc.).
4.8 În opinia Comitetului, comunicarea Comisiei nu insistă suficient asupra rolului tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC) în noul context al turismului, atât din punct de vedere al utilizatorilor, cât şi al întreprinderilor şi actorilor implicaţi. Munca de cercetare şi dezvoltare în sectorul turistic în vederea îmbunătăţirii utilizării acestor tehnologii trebuie să reprezinte o prioritate pentru următorii ani. Fără îndoială, acest efort va avea ca rezultat o mai bună gestionare a destinaţiilor, a întreprinderilor şi a turiştilor pentru atingerea echilibrului urmărit.
4.9 Voinţa manifestată de a adopta măsuri concrete şi, în special, de a utiliza mai bine instrumentele financiare europene disponibile este importantă, însă este necesar să se propună un program orientat în mod specific spre îndeplinirea principalelor obiective ale turismului european, identificate perfect în cadrul comunicării. Trebuie să se garanteze că toate fondurile destinate în mod direct sau indirect turismului îndeplinesc criteriile de eficacitate şi eficienţă.
4.10 Nu se poate înţelege comunicarea Comisiei fără a lua în considerare contribuţiile importante ale raportului Grupului pentru un turism durabil; acest document a adus idei valoroase pentru elaborarea Agendei, în special în ceea ce priveşte atribuirea unui rol fiecărei părţi interesate din sector. Efortul depus de experţi de renume timp de mai multe luni a fost, fără îndoială, încununat de succes şi oferă perspective complementare şi concrete în numeroase aspecte legate de durabilitate şi competitivitate.
4.11 Comunicarea Comisiei nu indică în mod clar rolul acordat statisticilor din domeniul turismului. Este necesară o colaborare clară în domeniul statisticilor privind turismul, în vederea monitorizării punerii în practică a Agendei şi, în special, pentru a se acorda o mai mare atenţie variabilelor referitoare la durabilitate, competitivitate şi ocuparea forţei de muncă.
4.12 Comunicarea Comisiei afirmă în mod clar necesitatea de a integra politicile pentru durabilitate şi competitivitate în domeniul turismului în orientările celorlalte politici ale Comisiei şi ale Uniunii Europene în general, pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor stabilite în Agendă.
4.13 Precum se menţiona în Avizul CESE privind Declaraţia de la Katowice, în Avizul pe tema „Turismul şi cultura: două forţe în serviciul creşterii economice”, în Avizul privind noua politică în domeniul turismului şi în alte documente ale CESE, va fi necesară, de asemenea, lansarea unor campanii de comunicare pentru informarea şi motivarea întregii populaţii europene şi, în special, a tinerilor.
4.14 Comitetul consideră esenţial ca formarea, atât cea teoretică, cât şi cea la locul de muncă, să răspundă necesităţilor întreprinderilor şi să sporească capacitatea de inserţie profesională a persoanelor. Certificarea şi recunoaşterea cunoştinţelor şi competenţelor la nivel european trebuie să constituie un instrument pentru a facilita crearea unui număr sporit de locuri de muncă şi a unor condiţii de lucru mai bune în sectorul turismului.
4.15 Pentru a îmbunătăţi competitivitatea şi durabilitatea turismului, trebuie să se ia în considerare caracteristicile specifice ale destinaţiilor. Comitetul recomandă ca, la elaborarea politicilor şi propunerilor în acest domeniu, să se ţină seama de particularităţile acelor state membre care depind în mare măsură de turism şi să se acorde atenţia cuvenită necesităţilor diferitelor teritorii. În acelaşi timp, trebuie observat că turismul către destinaţii îndepărtate poate avea un impact deosebit de puternic asupra schimbărilor climatice, prin efectele şi emisiile produse de călătoriile pe distanţe lungi. În viitor, ar trebui să se pună mai mult accentul pe avantajele pe care le presupune alegerea unor destinaţii mai apropiate de punctul de plecare, care pot fi atinse cu emisii de carbon mai reduse.
CES Romania
