COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor

Bruxelles, 10.06.2009

COM(2009) 262 final

O mai mare libertate într-un mediu mai sigur

1. INTRODUCERE:

Cetățenii doresc să trăiască într-o Uniune Europeană prosperă și pașnică, în cadrul căreia drepturile lor sunt respectate, iar securitatea lor este protejată. Ei vor să poată să călătorească liber și să aleagă să locuiască temporar sau permanent într-o altă țară europeană pentru a studia, pentru a munci, pentru a forma o familie, pentru a crea o întreprindere sau chiar pentru a trăi după pensionare. În același timp, cetățenii sunt îngrijorați pentru că văd cum contextul de stabilitate și securitate care a predominat în Europa în ultimii ani este amenințat de crize și fenomene globale.

Pentru dificultățile economice și politice cu care se confruntă lumea și în mod special Uniunea Europeană, ca și pentru provocările complexe ale viitorului, sunt necesare soluții globale și durabile. Într-o lume în care mobilitatea se dezvoltă la scară planetară, cetățenii europeni au dreptul să se aștepte la o acțiune europeană eficace și responsabilă în aceste domenii care îi afectează atât de puternic.

Către o Europă a cetățenilor, într-un spațiu de libertate, securitate și justiție

Libertatea, securitatea și justiția sunt valori cheie care constituie componente majore ale modelului societății europene. Ele se numără printre pietrele de temelie ale modelului de integrare europeană. Uniunea Europeană a instituit deja pentru cetățenii săi o piață unică, o uniune economică și monetară și capacitatea de a face față provocărilor politice și economice globale. Ea a realizat, de asemenea, progrese importante în stabilirea unui spațiu al libertății, al securității și al justiției; prioritatea momentului este de a plasa cetățeanul în centrul acestui proiect.

S-au înregistrat progrese considerabile

Tratatul de la Maastricht a introdus, în cadrul Uniunii Europene, aspectele de justiție și afaceri interne, care se tratau până atunci la un nivel strict interguvernamental. De atunci, gradul de integrare între statele membre în legătură cu aceste aspecte, precum și rolul Parlamentului European și cel al Curții de Justiție, nu încetează să crească. Programele de la Tampere și de la Haga au oferit un impuls politic important pentru consolidarea acestor politici fundamentale pentru cetățeni.

Exemplele de succes din ultimii zece ani sunt numeroase:

- Eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen, care permite la ora actuală circulația a peste 400 de milioane de cetățeni din 25 de țări să călătorească din Peninsula Iberică până în statele baltice și din Grecia până în Finlanda fără niciun control la frontiere. Gestionarea frontierelor externe ale Uniunii se face într-o manieră mai coerentă, mai ales prin crearea și intrarea în serviciu operațional a agenției Frontex.

- S-au pus bazele unei politici comune în materie de imigrație. Acestea implică mai ales stabilirea de norme prin care se asigură o mai mare echitate și predictibilitate pentru imigrația legală, o agendă comună pentru favorizarea integrării în societățile europene, precum și o acțiune consolidată împotriva imigrației nereglementate și a traficului de persoane. S-au realizat, de asemenea, parteneriate cu țări terțe, pentru gestionarea concertată a problemelor legate de migrații.

- S-au pus bazele unui sistem european comun de acordare a azilului pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională, inclusiv din punct de vedere operațional, prin intermediul Biroului European de Sprijin pentru Azil. S-a dezvoltat, cu succes, o politică comună pentru vize, prin care a crescut transparența, precum și securitatea juridică pentru toate persoanele implicate.

- S-a promovat un nivel ridicat de încredere între autoritățile naționale. În domeniul penal, s-au îmbunătățit în mod special schimburile de informații. De exemplu, autoritățile polițienești pot obține informații dintr-un alt stat membru fără nicio constrângere importantă, în cazul în care acestea sunt disponibile.

- Mandatul de arestare european, care a redus semnificativ, la rândul său, efortul necesar pentru extrădarea infractorilor și a redus durata procedurii de la un an până la între 11 zile și șase săptămâni.

- S-au făcut eforturi în lupta împotriva terorismului și a crimei organizate, inclusiv a criminalității informatice, precum și pentru protejarea infrastructurilor importante.

- S-au realizat progrese, de asemenea, în domeniul comercial și în cel civil. Cetățenii UE dispun la ora actuală de mijloace mai simple și mai rapide pentru a-și recupera creanțele în situații transfrontaliere. S-au stabilit norme comune pentru legile referitoare la răspunderea civilă și la contracte. S-a ameliorat protecția copilului, mai ales pentru a se asigura posibilitatea menținerii de contacte regulate cu părinții după o separare și pentru a descuraja răpirile pe teritoriul UE.

În același timp, în anumite domenii, s-au înregistrat progrese mai lente și nuanțate

Prin comparație, progresele au fost mai lente în anumite domenii, mai ales în dreptul penal și în dreptul familiei. Această relativă încetineală se înregistrează din cauză că aceste politici necesită unanimitatea Consiliului, ceea ce a condus, adesea, la lungi discuții mai puțin concludente sau la instrumente care ar fi putut prezenta un nivel de ambiție ceva mai ridicat.

Asigurarea unei puneri în aplicare efective a legislației reprezintă o provocare suplimentară. În special în domeniul penal, competența Curții de Justiție este limitată, iar Comisia nu poate deschide proceduri de urmărire infracțională. Rezultatul îl reprezintă întârzieri semnificative în transpunerea normelor UE la nivel național, ceea ce le conferă acestora un caracter oarecum „virtual”.

Dincolo de constrângerile procedurale și instituționale, rămân de făcut eforturi considerabile. În domeniul civil și în cel comercial, persistă încă și astăzi proceduri intermediare, care împiedică libera circulație a deciziilor în Europa, de exemplu în ceea ce privește creanțele contestate. Protecția cetățenilor și a întreprinderilor în caz de conflict cu părțile domiciliate în state terțe este deficitară. Există în continuare obstacole în calea recunoașterii actelor de stare civilă ale cetățenilor în afara frontierelor naționale. Punerea în aplicare a directivei cu privire la libera circulație de către toate statele membre lasă încă de dorit. În domeniul justiției penale, persistă diferențele referitoare la nivelul de protecție al persoanelor în cadrul procedurilor judiciare. Nu s-au putut adopta, în decursul acestei perioade, garanții procedurale minime în materie penală. De asemenea, schimburile de informații între autoritățile naționale cu privire la persoanele condamnate nu sunt pe deplin eficiente. În plus, la nivel operativ, acțiunile polițienești dincolo de frontierele naționale se confruntă cu numeroase obstacole.

Provocările viitorului

Obiectivul este de a se asigura cele mai bune servicii posibile pentru cetățean. Diversitatea sporită a unei Uniuni compuse din 27 sau chiar mai multe state membre trebuie să se reflecte în maniera în care se gestionează domeniile justiției, libertății și securității. Dreptul de circulație și de stabilire liberă pe teritoriul Uniunii este oferit, în prezent, pentru 500 de milioane de persoane. În consecință, crește numărul de situații personale și comerciale care au o dimensiune transnațională. În plus, presiunea exercitată de migrație, mai ales la frontiera sudică a Uniunii, a crescut în mod evident.

Exemplele următoare sunt reprezentative pentru numeroasele provocări ale viitorului:

- Peste opt milioane de europeni își exercită astăzi dreptul de a trăi în statul membru ales de ei, o tendință care are toate motivele să se accentueze în viitor. În același timp, cetățenii se confruntă în continuare cu numeroase obstacole în calea exercitării acestui drept, expresie majoră a cetățeniei Uniunii.

- Problemele de justiție civilă vor deveni tot mai importante. Deja, în Uniune, o succesiune din zece are dimensiuni internaționale.

- Criminalitatea informatică nu cunoaște frontiere și se află într-o evoluție constantă. În 2008, s-au identificat 1500 de site-uri comerciale și necomerciale prezentând un conținut cu caracter pedopornografic.

- Terorismul rămâne o amenințare pentru Uniune. În 2007, în 11 state membre ale Uniunii, au avut loc aproape 600 de atacuri teroriste (eșuate, dejucate sau executate).

- 1 636 de puncte de frontieră sunt desemnate drept puncte de intrare pe teritoriul Uniunii, iar în 2006 numărul de treceri ale frontierei a fost de aproximativ 900 de milioane. Într-o lume deschisă, în care mobilitatea persoanelor este în creștere, asigurarea unei gestionări eficace a frontierelor exterioare ale Uniunii, reprezintă o provocare majoră.

- 18,5 milioane de resortisanți ai țărilor terțe au fost înregistrați în Uniune în 2006, ceea ce înseamnă aproape 3,8% din totalul populației. Presiunea migrației poate să crească, în urma creșterii demografice și a extinderii sărăciei în mai multe țări de origine, precum și ca urmare a îmbătrânirii populației europene. Între 2008 și 2060 se prevede că numărul persoanelor apte de muncă va scădea cu 15%, până la aproape 50 de milioane de persoane.

- Conform estimărilor, pe teritoriul Uniunii Europene trăiesc în jur de 8 milioane de imigranți nereglementați, mulți dintre ei lucrând în economia informală. Confruntarea factorilor de atracție ai imigrației clandestine și eficientizarea politicilor de luptă împotriva migrației nereglementate reprezintă probleme majore în anii care urmează.

- În pofida existenței unui sistem comun de azil, o mai mare omogenitate în tratamentul cererilor de azil de către statele membre se lasă așteptată, pentru că, la ora actuală, ratele de acordare variază foarte mult de la o țară la alta. În 2007, 25% dintre deciziile în primă instanță au acordat un statut de protecție (refugiat sau protecție subsidiară). Această medie ascunde diferențe importante: unele state membre nu acordă protecție decât în foarte puține cazuri, în timp ce altele au un procent de recunoaștere apropiat de 50%.

Un nou program multianual

Uniunea trebuie să se doteze cu un nou program multianual care, plecând de la progresele înregistrate și trăgând învățăminte din slăbiciunile actuale, să se proiecteze cu îndrăzneală către viitor. Acest nou program ar trebui să definească priorități pentru următorii cinci ani, pentru a dezvălui provocările viitoare și pentru a face ca beneficiile spațiului de libertate, de securitate și de justiție să devină mai tangibile pentru cetățeni.

Construcția spațiului de libertate, de securitate și de justiție nu poate fi posibilă fără o dimensiune externă puternică, în concordanță cu politica externă a Uniunii Europene și care trebuie să contribuie la promovarea valorilor noastre în condițiile respectării obligațiilor internaționale cu privire la drepturile omului. Niciunul dintre obiectivele urmărite în acest spațiu nu va fi atins fără punerea în aplicare eficace a instrumentelor corespunzătoare de politică externă. Pe de altă parte, prin angajamentul cu țările terțe în condiții de parteneriat și cu organizațiile internaționale în domeniile justiției și afacerilor interne, Uniunea consolidează eficiența politicii sale externe.

Prioritățile politice

Tema centrală a noului program va fi „construirea unei Europe a cetățenilor” . Toate acțiunile viitoare vor avea în centru cetățeanul și vor trebui să țină cont de următoarele priorități principale:

1. Promovarea drepturilor cetățenilor – o Europă a drepturilor : spațiul de libertate, de securitate și de justiție trebuie să fie, înainte de orice, un spațiu unic de protejare a drepturilor fundamentale, în care respectul față de persoană și față de demnitatea umană, precum și față de alte drepturi consacrate în Carta drepturilor fundamentale, constituie o valoare esențială. Este vorba, de exemplu, despre continuarea exercitării acestor libertăți și conservarea cadrului privat al cetățeanului dincolo de frontierele naționale, mai ales prin protejarea datelor sale personale; de a se ține cont de necesitățile particulare ale persoanelor vulnerabile; de asigurarea exercitării depline a drepturilor specifice ale cetățeanului, inclusiv în țările terțe.

2. Facilitarea vieții cetățenilor – o Europă a justiției: realizarea unui spațiu european al justiției trebuie să fie aprofundată pentru a se depăși fragmentarea actuală. Prioritatea o reprezintă instituirea de mecanisme pentru facilitarea accesului persoanelor la justiție pentru a-și putea valorifica drepturile pe întreg teritoriul Uniunii. În domeniul contractual și comercial s-ar crea prin aceasta posibilitatea ca actorii economici să primească instrumentele necesare pentru a profita pe deplin de oportunitățile pieței interne. Va trebui, de asemenea, să se amelioreze cooperarea între profesioniștii din justiție și să se găsească mijloace pentru desființarea obstacolelor în calea recunoașterii actelor juridice în alte state membre.

3. Protejarea cetățenilor – o Europă care protejează: trebuie să se elaboreze o strategie de securitate internă pentru continuarea ameliorării securității în interiorul Uniunii și pentru a se proteja, astfel, viața și integritatea cetățenilor europeni. Strategia de acțiune ar urma să vizeze consolidarea cooperării polițienești și judiciare în materie penală, precum și creșterea siguranței accesului pe teritoriul european.

4. Promovarea unei societăți mai integrate pentru cetățean – o Europă solidară : o prioritate importantă în anii care urmează va fi consolidarea și punerea efectivă în aplicare a unei politici de imigrație și de azil care garantează solidaritatea între statele membre și parteneriatul cu țările terțe. Aceasta ar trebui să ofere un statut clar și comun pentru imigranții legali. Vor trebui să se dezvolte legături mai strânse între imigrație și necesitățile pieței forței de muncă europene, precum și politici specifice de integrare și de educație. Va trebui ameliorată punerea în aplicare efectivă a instrumentelor disponibile pentru combaterea imigrației nereglementate. Concordanța cu acțiunile externe ale Uniunii este crucială pentru gestionarea acestor politici. În aceeași măsură, Uniunea va trebui să își confirme tradiția umanitară, oferindu-și cu generozitate protecția pentru cei care au nevoie.

Instrumentele

Punerea în aplicare a următorului program multianual presupune, pentru a fi încununată de succes, respectarea unei metode . Aceasta se va baza pe cinci axe principale:

(i) Pe măsură ce ajung la maturitate, politicile elaborate în domeniul justiției și afacerilor interne se susțin reciproc și își consolidează coerența. În anii următori, acestea trebuie să se integreze armonios cu celelalte politici ale Uniunii .

(ii) Pentru reducerea distanței semnificative între normele și politicile adoptate la nivel european și punerea lor în aplicare la nivel național , ar trebui să se acorde mai multă atenție acesteia din urmă. Dincolo de transpunerea juridică, punerea în aplicare trebuie să fie însoțită de măsuri concrete de sprijin (de exemplu, consolidarea rețelelor profesionale).

(iii) Ameliorarea calității legislației europene trebuie să rămână o prioritate. Acțiunea Uniunii trebuie să se concentreze acolo unde poate aduce un răspuns corespunzător la problemele cetățeanului. Chiar în momentul concepției, trebuie să existe o reflecție asupra impactului posibil al propunerilor asupra cetățenilor și drepturilor fundamentale ale acestora, asupra economiei și asupra mediului. Deși recent, bagajul legislativ este important, iar evoluțiile instituționale succesive în acest domeniu i-au sporit complexitatea. Aceasta este, fără îndoială, una dintre cauzele dificultăților întâlnite în aplicare.

(iv) Cetățenii se așteaptă să vadă rezultate ale acțiunii Uniunii. Ameliorarea utilizării evaluării instrumentelor adoptate și a agențiilor înființate constituie o prioritate.

(v) Trebuie să se asigure asocierea la prioritățile politice a unor mijloace financiare adecvate, care să permită punerea lor în aplicare și care să fie în mod evident la dispoziția lor. Instrumentele bugetare ale viitorului trebuie să fie la înălțimea ambiției politice a noului program multianual și să se bazeze pe o evaluare a eficacității instrumentelor actuale.

2. PROMOVAREA DREPTURILOR CETATENILOR: O EUROPA A DREPTURILOR

În spațiul de libertate, de securitate și de justiție respectul persoanei și al demnității umane, exprimate în Cartă, constituie o valoare esențială. Cetățenii pot să circule liber și să se bucure pe deplin de drepturile lor în acest spațiu fără frontiere interne.

Sistemul de protejare a drepturilor fundamentale este dezvoltat în mod special în ordinea juridică a Uniunii. De exemplu, Uniunea, ca și statele membre, pot să se bazeze pe expertiza Agenției pentru Drepturi Fundamentale. Aderarea Uniunii la Convenția europeană a drepturilor omului, simbol politic puternic, va completa acest sistem de protecție. Prin aceasta se va facilita continuarea dezvoltării în armonie a jurisprudențelor Curții de Justiție a Comunităților Europene și Curții Europene a Drepturilor Omului.

Uniunea este un spațiu al valorilor comune împărtășite. Aceste valori sunt incompatibile cu crimele regimurilor totalitare. Memoria crimelor împotriva umanității trebuie să fie împărtășită de către toți, într-o perspectivă a reconcilierii. Uniunea trebuie să joace, în acest sens, un rol de facilitator al acestui proces, în respectul demersurilor proprii ale fiecărui stat.

Aceste valori sunt fundamentale pentru cetățenia europeană, iar respectarea lor reprezintă un criteriu esențial de aderare la Uniune. Cetățenia europeană se adaugă la cetățenia națională și o completează. Ea conferă drepturi și obligații specifice cetățenilor europeni, care trebuie să se respecte concret și efectiv.

2.1. Exercitarea deplină a dreptului la libera circulație

Cetățenia Uniunii permite deplasarea cetățenilor pe teritoriul Uniunii Europene. Cu toate acestea, cetățenii se confruntă cu piedici atunci când decid să trăiască sau să călătorească într-un alt stat membru decât cel de care aparțin prin naționalitate. Aplicarea efectivă a directivei cu privire la libera circulație a cetățenilor reprezintă o prioritate, iar Comisia intenționează să consolideze politica de susținere a punerii sale în aplicare, veghind la transpunerea corectă și la aplicarea de către statele membre a normelor în vigoare. Libertatea de circulație implică și obligații din partea celor care beneficiază de ea. Comisia va examina în ce fel pot contribui autoritățile statelor membre la eficientizarea luptei împotriva abuzurilor față de acest principiu fundamental al Uniunii. Ea va publica orientări pentru a explicita politica sa în domeniu.

Pe de altă parte, cetățenii trebuie să primească asistență atunci când se confruntă cu unele demersuri administrative sau juridice în exercitarea dreptului lor la liberă circulație. Iată de ce este nevoie să se stabilească un sistem care să le permită să obțină cu ușurință și fără cheltuieli suplimentare principalele acte de stare civilă. Acest sistem ar trebui să permită depășirea eventualelor bariere lingvistice și să asigure valoarea probatorie a acestor documente. Recunoașterea reciprocă a efectelor actelor de stare civilă va trebui să facă obiectul unei reflecții aprofundate la momentul potrivit.

2.2. Trăind împreună într-un spațiu care respectă diversitatea și îi protejează pe cei mai vulnerabili

Diversitatea reprezintă o bogăție a Uniunii care trebuie să ofere un mediu sigur, în care diferențele sunt respectate și cei mai vulnerabili sunt protejați.

Lupta împotriva discriminării, a rasismului, a antisemitismului, a xenofobiei și a homofobiei trebuie să continue cu fermitate. Uniunea va folosi din plin instrumentele existente, mai ales programele financiare. Ar trebui să fie consolidat controlul aplicării legislației, inclusiv în cazul noii decizii-cadru privind rasismul și xenofobia.

Drepturile copilului – respectiv principiul primatului interesului acestuia, dreptul la viață, la supraviețuire și dezvoltare, nediscriminarea și respectul opiniilor sale – așa cum sunt înscrise în Cartă și în Convenția Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, pot privi toate politicile Uniunii. Trebuie să se țină cont de ele în mod sistematic. Pentru aceasta, trebuie să se identifice acțiunile în care Uniunea poate aduce valoare adăugată. Se va acorda o atenție specială copiilor în situații de vulnerabilitate specială, mai ales în contextul politicii de imigrație (minori neînsoțiți, victime ale traficului).

Uniunea și statele membre trebuie să își unească eforturile pentru integrarea deplină a grupurilor vulnerabile și în special a romilor în societate, promovând integrarea lor în sistemul școlar și pe piața forței de muncă și luptând împotriva violenței căreia i-ar putea cădea victimă. În acest scop, Uniunea va aloca în mod specific fondurile structurale și va veghea la buna aplicare a textelor existente pentru a lupta împotriva discriminărilor cărora romii le-ar putea fi victime. Societatea civilă va avea de jucat un rol deosebit.

Mai general, protecția, inclusiv juridică, a persoanelor celor mai vulnerabile, a femeilor victime ale violenței, a persoanelor dependente trebuie să fie consolidată. Se va asigura, în acest sens, un sprijin financiar corespunzător, mai ales prin intermediul programului Daphné. Uniunea va acționa în acest sens și în cadrul politicii sale externe.

2.3. Protecția datelor cu caracter personal și a vieții personale

Uniunea trebuie să răspundă provocărilor generate de intensificarea schimbului de date personale prin respectarea deplină a protejării vieții personale. Dreptul la viață personală și dreptul la protejarea datelor cu caracter personal sunt garantate prin Cartă.

Trebuie să se instituie un regim complet de protecție. Uniunea trebuie să asigure o acțiune globală și reînnoită în ceea ce privește protecția datelor cetățeanului în cadrul Uniunii și în cadrul relațiilor acesteia cu țările terțe. Ea trebuie, de asemenea, să prevadă și să reglementeze circumstanțele în care autoritățile publice, în exercițiul funcțiunii lor legitime pot, dacă este cazul, să traseze limitele necesare în aplicarea normelor respective.

Evoluțiile tehnologice actuale sunt foarte rapide. Acestea transformă comunicarea între persoane și organizații publice și private. În acest context, este necesar să se reafirme câteva principii: finalitate, proporționalitate și legitimitate a tratamentului, durată limită de stocare, securitate și confidențialitate, respectarea drepturilor persoanelor și controlul prin intermediul unei autorități independente.

Cadrul juridic actual instaurează un nivel ridicat de protecție. Având în vedere schimbările tehnologice rapide, s-ar putea dovedi necesare inițiative complementare , legislative sau nu, pentru a se menține o aplicare eficientă a acestor principii.

Respectarea principiilor de protecție a datelor ar trebui să fie asigurată, în egală măsură, prin dezvoltarea unor noi tehnologii corespunzătoare, datorită îmbunătățirii cooperării între sectorul public și cel privat, mai ales în domeniul cercetării. Trebuie să se examineze instituirea unei certificări europene pentru tehnologiile, produsele și serviciile „care respectă viața personală”.

În sfârșit, o protecție eficientă presupune o bună cunoaștere a drepturilor și a riscurilor implicate (mai ales pe internet). Vor trebui să se organizeze campanii de informare și sensibilizare , mai ales pentru persoanele cele mai vulnerabile.

La nivel global, Uniunea trebuie să joace un rol conducător în elaborarea și promovarea de standarde internaționale pentru protecția datelor cu caracter personal și în instituirea de instrumente internaționale corespunzătoare, bilaterale sau multilaterale. Conlucrarea cu Statele Unite în domeniul protecției datelor poate servi drept referință pentru acorduri ulterioare.

2.4. Participarea la viața democratică a Uniunii

Dreptul de a vota și de a fi candidat la alegerile municipale și europene într-un alt stat membru decât cel de origine reprezintă traducerea politică a cetățeniei europene. Cu toate acestea, exercitarea reală a acestui drept este prea puțin satisfăcătoare și trebuie să fie facilitată prin campanii de comunicare și de informare cu privire la drepturile legate de cetățenia Uniunii.

În vederea alegerilor europene din 2014, este oportun să se reflecteze la măsuri de suscitare a interesului cetățenilor: va trebui să se promoveze o abordare ambițioasă a campaniilor electorale, care să se concentreze pe dezbateri europene veritabile; pot contribui la acest demers facilitarea tuturor operațiunilor de vot pentru cetățeni și înscrierea pe listele electorale precum și votarea în săptămâna care cuprinde ziua de 9 mai.

Într-un sens mai larg, este oportun să se examineze în ce fel se pot completa drepturile electorale ale cetățenilor rezidenți ai unui alt stat membru pe baza rapoartelor periodice prezentate conform dispozițiilor Tratatului[1], pentru a spori participarea acestora la viața democratică a statului membru în care domiciliază.

2.5. Beneficierea de protecție în țările terțe

Cele 27 de state membre nu sunt reprezentate în străinătate simultan decât în trei dintre cele 166 de țări terțe. 8,7% dintre cetățenii europeni, respectiv șapte milioane de persoane, călătoresc într-o țară în care statul lor nu este reprezentat.

Orice cetățean al Uniunii care se află într-o țară terță în care propriul său stat membru nu este reprezentat are dreptul la protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui alt stat membru, în aceleași condiții cu resortisanții statului respectiv. Acest drept fundamental, consacrat în tratate, rămâne, totuși, în mare măsură necunoscut și neaplicat. Prin urmare, trebuie să se realizeze acțiuni de comunicare specifice cu privire la acest drept.

Pentru a spori eficacitatea protecției consulare, trebuie să se consolideze cadrul de coordonare și cooperare existent: trei axe esențiale ale acestei reforme vor fi clarificarea conceptului de stat pilot în caz de criză, stabilirea de criterii comune pentru definirea noțiunii de stat membru nereprezentat și asigurarea preluării cheltuielilor de repatriere pe baza instrumentelor comunitare existente. Se vor organiza, de asemenea, exerciții de alertă în situații de criză.

2.6. Consolidarea protecției civile

Mecanismul comunitar de protecție civilă trebuie să fie consolidat pentru a sprijini și a completa acțiunile statelor membre în domeniul protecției civile. Se impune dezvoltarea cooperării în materie de analiză de riscuri, cuprinzând aspectele regionale, pentru a permite definirea obiectivelor și acțiunilor comune. În același timp, trebuie consolidată capacitatea de reacție a Uniunii, prin ameliorarea organizării mecanismelor de asistență și a interoperabilității mijloacelor de acțiune. Centrul MIC (Centrul de monitorizare și de informare) trebuie să devină un adevărat centru operațional, care să dispună de capacități de analiză și de planificare.

3. FACILITAREA VIETII CETATENILOR: O EUROPA A DREPTULUI șI A JUSTIțIEI

Într-un spațiu marcat de o mobilitate în creștere, prioritatea ar trebui să o constituie dezvoltarea și promovarea unui spațiu judiciar european pentru cetățeni, înlăturând obstacolele actuale în calea exercitării drepturilor acestora. Prin urmare, hotărârile judecătorești trebuie să fie recunoscute și executate de la un stat membru la altul fără dificultăți. Sistemele judiciare ale celor 27 de state membre ar trebui să poată funcționa împreună, într-un mod coerent și eficient, respectând tradițiile juridice naționale.

Principiul recunoașterii reciproce reprezintă piatra de temelie a construcției Europei justiției. Progresele juridice importante realizate în cursul anilor trecuți ar trebui să fie consolidate și puse în aplicare cu fermitate. Totuși, acestea nu ar putea fi concretizate fără a spori încrederea reciprocă între actorii din sfera juridică.

Dezvoltarea Europei juridice presupune, de asemenea, ca Uniunea să se echipeze cu o bază de norme comune. În special în cazul luptei împotriva anumitor tipuri de criminalitate transfrontalieră deosebit de gravă sau pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a politicilor Uniunii.

De asemenea, spațiul judiciar european trebuie să permită recunoașterea drepturilor persoanelor pe tot cuprinsul Uniunii, facilitând accesul la justiție. Trebuie să ofere actorilor economici instrumentele necesare pentru a profita pe deplin de oportunitățile pieței unice, în special în perioade de criză economică.

3.1. Continuarea punerii în aplicare a recunoașterii reciproce

În materie civilă , hotărârile judecătorești trebuie să fie executate direct și fără alte măsuri intermediare. Prin urmare, va trebui să fie abolită în mod general procedura de exequatur a hotărârilor în materie civilă și comercială, care continuă să fie de prea multe ori necesară în vederea executării hotărârilor pronunțate în alte state membre. Acest lucru va necesita, în prealabil, armonizarea normelor privind conflictul de legi în domeniile vizate.

Printre altele, recunoașterea reciprocă ar putea fi extinsă la domenii care nu sunt încă reglementate și care sunt esențiale pentru viața cotidiană, cum ar fi succesiunile și testamentele, regimurile matrimoniale și consecințele patrimoniale ale separării cuplurilor.

În mod general, instrumentele adoptate vor trebui să fie regrupate într-un cod al cooperării judiciare în materie civilă pentru facilitarea punerii în aplicare a acestora.

În materie penală , principiul recunoașterii reciproce trebuie aplicat la toate etapele procedurii. Au fost realizate progrese importante pentru îmbunătățirea recunoașterii reciproce a sentințelor pronunțate.

De asemenea, recunoașterea reciprocă trebuie să se extindă și la alte tipuri de hotărâri care, conform statelor membre, pot avea fie caracter penal, fie administrativ. În acest fel, martorii sau victimele infracțiunilor pot face obiectul unor măsuri de protecție specială. Acestea trebuie aplicate de la un stat membru la altul. De asemenea, anumite amenzi, a căror natură penală sau administrativă variază în funcție de statele membre, trebuie să poată fi executate între state, în special, în scopul de a spori siguranța rutieră și, mai general, în scopul de a asigura respectarea politicilor Uniunii.

Uniunea trebuie să vizeze recunoașterea reciprocă a hotărârilor de decădere din drepturi și, în acest scop, să favorizeze schimbul sistematic de informații între statele membre. Decăderile din drepturi cele mai susceptibile să afecteze securitatea persoanelor sau viața economică trebuie abordate în mod prioritar: interzicerea de a exercita anumite profesii, retragerea permisului de conducere, decăderea din dreptul de a fi administrator al unei societăți sau de a participa la achiziții publice etc. În contextul actual al crizei economice, Uniunea trebuie să fie în mod special vigilentă pentru a împiedica reiterarea nepedepsită, de la un stat membru la altul, a comportamentelor abuzive și prejudiciabile pentru buna funcționare a pieței.

3.2. Consolidarea încrederii reciproce

Recunoașterea reciprocă are drept consecință faptul că hotărârile pronunțate la nivel național au impact în alte state membre, în special în ceea ce privește sistemul lor judiciar. Pentru a beneficia pe deplin de aceste progrese, sunt necesare măsuri de consolidare a recunoașterii reciproce.

Ar trebui consolidată punerea în aplicare a instrumentelor , în special în sfera profesională. Eurojust și rețelele judiciare europene civile și penale ar trebui să se implice mai activ în îmbunătățirea aplicării concrete și eficiente a dreptului comunitar de către toți practicienii. De asemenea, este necesar să se pună la dispoziția autorităților judiciare instrumente de sprijin utilizând în special mijloacele electronice (asistare a traducerii, crearea unui spațiu securizat de comunicare, videoconferințe etc.).

În cazul în care Europa justiției se construiește respectând diversitatea sistemelor naționale, această diversitate nu trebuie să fie o sursă de neînțelegere reciprocă. Prin urmare, este esențială multiplicarea oportunităților de schimb între profesioniștii din sfera juridică. Cu sprijinul Uniunii Europene, diversele rețele de profesioniști trebuie să fie consolidate, coordonate și mai bine structurate. Trebuie îmbunătățită funcționarea Forumului justiției .

Este esențială sporirea și sistematizarea formării profesionale pentru toate profesiile juridice, inclusiv pentru instanțele administrative. Până la finalul programului plurianual, ar trebui urmărit obiectivul unei formări europene sistematice pentru toate nivelurile de judecători și procurori într-o etapă a formării lor profesionale; cel puțin jumătate dintre judecătorii și procurorii din Uniunea Europeană ar trebui să fi urmat o formare profesională europeană sau să fi participat la un program de schimb cu alt stat. În principal statele membre sunt responsabile în acest domeniu și UE trebuie să susțină din punct de vedere financiar aceste eforturi. Rețeaua europeană de formare judiciară (REFJ) ar trebui să fie consolidată și echipată cu o structură și mijloace la nivelul acestor ambiții. Printre altele, ar trebui dezvoltate programe de învățământ la distanță (e-learning) și suporturi comune de formare pentru formarea profesioniștilor din sfera juridică în mecanisme europene (relații cu Curtea de Justiție, utilizarea instrumentelor de recunoaștere reciprocă și de cooperare judiciară, drept comparat etc.). Formarea europeană trebuie să devină sistematică pentru toate nivelurile de judecători și procurori într-o etapă a cursului lor de formare.

La fel ca în alte domenii, evoluția recunoașterii reciproce trebuie, în domeniul judiciar, să fie însoțită de o consolidare a evaluării. În special, trebuie evaluată eficiența instrumentelor juridice și a politicilor adoptate la nivel comunitar. De asemenea, aceasta trebuie, după caz, să perceapă obstacolele în calea bunei funcționări a spațiului de justiție european. Evaluarea ar trebui să fie periodică și să faciliteze o mai bună cunoaștere a sistemelor naționale în vederea identificării bunelor practici.

Prin urmare, Uniunea ar trebui să sprijine eforturile statelor membre în vederea îmbunătățirii calității sistemelor lor judiciare, favorizând schimburile de bune practici și dezvoltarea proiectelor inovatoare în materie de modernizare a justiției[2]. Un program pilot ar putea fi organizat în termen scurt în acest scop.

In țările terțe și, în special, în țările candidate la extindere, Uniunea dispune de instrumente cum ar fi programele de înfrățire sau evaluările inter pares care vizează promovarea reformelor în justiție și consolidarea statului de drept. Aceste acțiuni trebuie continuate.

3.3. Dezvoltarea unei baze de norme comune

Dezvoltarea spațiului judiciar european necesită, de asemenea, un anumit nivel de apropiere a dispozițiilor legislative și de reglementare ale statelor membre.

In materie penală , în special în ceea ce privește terorismul, crima organizată și atentatele la interesele financiare ale Uniunii, doar acțiunea la nivel european poate să dea rezultate eficiente. Prin urmare, trebuie continuată apropierea dreptului material privind anumite infracțiuni grave, de natură transfrontalieră în general care trebuie să facă obiectul definițiilor și a sancțiunilor comune. Această abordare va permite aprofundarea recunoașterii reciproce și, în anumite cazuri, va permite să se ajungă la eliminarea aproape totală a motivelor de refuz de recunoaștere a hotărârilor altor state membre.

Pentru a asigura eficiența acesteia, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților, punerea în aplicare a anumitor politici ale Uniunii ar putea necesita, de asemenea, definirea infracțiunilor și sancțiunilor comune, așa cum s-a procedat parțial în cazul mediului și al transporturilor.

În materie civilă , trebuie stabilite norme minime la nivel european privind anumite aspecte de procedură civilă în raport cu nevoile de recunoaștere reciprocă. Printre altele, astfel de norme ar trebui să fie stabilite în vederea recunoașterii hotărârilor privind responsabilitatea parentală (inclusiv cele privind dreptul de încredințare a copilului). În cele din urmă, buna funcționare a spațiului judiciar european presupune câteodată aplicarea de către o instanță națională a legii unui alt stat membru. Uniunea va trebui să reflecteze cum poate să evite disparitatea între practicile actuale în acest domeniu.

3.4. Avantajele pentru cetățeni ale unui spațiu judiciar european

3.4.1. Facilitarea accesului la justiție

Facilitarea accesului la justiție este primordială pentru a profita pe deplin de oportunitățile spațiului judiciar european, în special în ceea ce privește procedurile transfrontaliere. În această privință, măsurile adoptate privind asistența juridică trebuie consolidate. În paralel, va trebui să continue îmbunătățirea metodelor alternative de soluționare a litigiilor, în special în ceea ce privește dreptul consumatorilor.

Cetățenii trebuie ajutați să depășească barierele lingvistice care le pot îngreuna accesul la justiție: o mai mare utilizare a mecanismelor de traducere automată, atunci când este posibil, eforturi de îmbunătățire a calității interpretării și a traducerii în justiție, reciprocitatea resurselor disponibile în statele membre, în special, prin intermediul interconectării bazelor de date ale interpreților și traducătorilor sau recurgerea, eventual, la interpretare la distanță prin intermediul videoconferințelor.

Printre altele, E-justice constituie o oportunitate excelentă. Portalul european va constitui un mijloc de informare mai bună a persoanelor cu privire la drepturile lor și de a le oferi accesul la o serie de informații privind diversele sisteme judiciare. Trebuie să se recurgă într-o mai mare măsură la videoconferințe, de exemplu, pentru a scuti victimele de deplasări inutile. Anumite proceduri europene (de exemplu, somația europeană de plată sau soluționarea litigiilor privind sume insignifiante) ar putea pe termen mediu să se facă prin intermediul internetului. In conformitate cu normele privind protecția datelor, anumite registre naționale vor fi interconectate în mod treptat (de exemplu, registrul insolvabilității persoanelor sau societăților).

Anumite formule de legalizare a actelor și documentelor constituie, de asemenea, un obstacol sau o povară excesivă. Având în vedere posibilitățile legate de utilizarea noilor tehnologii, inclusiv dezvoltarea semnăturilor digitale, Uniunea va trebui să prevadă eliminarea oricărei formalități de legalizare a actelor autentice între statele membre. După caz, va trebui să se prevadă crearea de acte autentice europene.

În cele din urmă, Uniunea va consolida legislația sa privind protecția victimelor unor infracțiuni și va oferi un sprijin sporit dispozitivelor care permit aducerea unui ajutor concret, în special prin intermediul rețelelor europene.

3.4.2. Sprijinirea activității economice

Spațiul judiciar european trebuie să sprijine buna funcționare a activității economice în cadrul pieței interne, în special în perioade de criză.

Rapiditatea procedurilor, precum și eficacitatea executării hotărârilor juridice trebuie consolidate prin măsuri provizorii și conservatoare (de exemplu, creând o procedură de blocare a conturilor bancare și consolidând transparența averilor).

Printre altele, trebuie securizate relațiile contractuale . Diferențele între legislațiile statelor membre în materie de drept contractual pot să împiedice actorii economici să profite pe deplin de oportunitățile pieței unice.

Contracte standard între persoane fizice sau între IMM-uri, utilizabile pe bază voluntară, traduse în limbi diferite și care servesc drept referință în lumea afacerilor, ar trebui să fie, de asemenea, elaborate pe baza elementelor deja dezvoltate.

În plus, ar putea fi prevăzut un regim specific european, opțional , oferit întreprinderilor (cel de-al 28-lea regim). Acest regim, asemănător celor elaborate în alte domenii ale pieței interne, cum ar fi cel al societății europene, al grupărilor de interese economice europene sau al mărcii comunitare, ar fi benefic pentru dezvoltarea schimburilor intercomunitare. Acesta ar introduce un regim juridic unic direct aplicabil.

Reglementarea dreptului afacerilor va contribui la buna funcționare a pieței interne. Mai multe tipuri de acțiune pot fi prevăzute în această privință: stabilirea de norme comune care să determine legea aplicabilă în materie de drept al societăților, contracte de asigurare și de cesiune de creanță și convergența regimurilor naționale privind procedura de insolvabilitate a băncilor.

Criza financiară actuală a arătat necesitatea reglementării piețelor financiare și a prevenirii abuzurilor. Se realizează în prezent un studiu, ale cărui rezultate vor apărea în curând, în contextul directivei asupra abuzurilor de piață. Uniunea ar putea să prevadă, atunci când va fi necesar, recursul la dreptul penal în vederea sancționării fraudelor care pot să pericliteze sistemul financiar și economia Uniunii Europene.

3.5. Consolidarea prezenței internaționale a Uniunii în materie judiciară

În scopul promovării comerțului exterior și al facilitării circulației persoanelor, Uniunea trebuie să dezvolte o rețea de acorduri bilaterale cu principalii săi parteneri economici în materie de recunoaștere și executare a hotărârilor civile și comerciale. O opțiune ar putea-o constitui deschiderea noii convenții Lugano (privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor civile și comerciale) către principalii parteneri ai Uniunii Alte domenii care pot fi avute în vedere ar fi, de asemenea, semnificația documentelor și notificarea acestora sau obținerea de probe.

În materie penală, vor trebui să se stabilească priorități pentru negocierea de acorduri de asistență reciprocă judiciară și de extrădare. Printre altele, Uniunea va asigura promovarea instrumentelor de cooperare judiciară internațională prin dezvoltarea schimburilor de bune practici și experiență cu statele terțe.

Într-un sens mai larg, Uniunea trebuie să continue să ofere sprijin susținut sectorului justiției din țările partenere în scopul promovării statului de drept în întreaga lume. Uniunea Europeană va continua eforturile sale în vederea abolirii pedepsei cu moartea, a torturii și a altor tratamente inumane degradante.

4. O EUROPA CARE PROTEJEAZA

Europa oferă un cadru indispensabil pentru a-și proteja locuitorii împotriva amenințărilor care ignoră frontierele. Uniunea Europeană trebuie să conceapă o strategie de securitate internă în conformitate cu drepturile fundamentale și care să exprime o viziune comună asupra provocărilor actuale. Această strategie trebuie să reflecte o solidaritate reală între statele membre. Aceasta va permite clarificarea acțiunilor care sunt de competența autorităților naționale și cele care, din contră, ar fi efectuate într-un mod mai eficient la nivelul Uniunii. Strategia va trebui să aibă la bază mecanisme decizionale care să-i permită să stabilească priorități operaționale. Aceasta va facilita mobilizarea resurselor necesare în domenii de acțiune coordonate pentru a preveni și a controla principalele amenințări pentru persoane și colectivități.

Această strategie va completa în mod util strategia de securitate externă a Uniunii, consolidând astfel legătura între acțiunea interioară și cea exterioară.

4.1. Instrumente consolidate

Securitatea în Uniune presupune o abordare integrată în care profesioniștii din acest domeniu împărtășesc o cultură comună, optimizează schimbul de informații și dispun de infrastructuri tehnologice adecvate.

4.1.1. Crearea unei culturi comune

continuare: vedeti fisirelele atasate

link-uri:

http://ec.europa.eu/prelex/detail_dossier_real.cfm?CL=en&DosId=198336