Medicul ar trebui să declare
unde lucrează în sistemul public şi în cel privat pentru a putea
monitoriza şi înlătura abuzurile, a declarat preşedintele Colegiului
Medicilor din România (CMR), ca răspuns la intenţia MSP de a-i obliga
pe doctori să alegă între reţeaua publică şi cea particulară.
Preşedintele CMR, profesor doctor Vasile Astaratoae, susţine că, în prezent, este inoportun a-i pune pe medici să aleagă între sistemul public şi cel privat.
"Vom putea relua discuţia în momentul în care numărul de medici va fi suficient, iar veniturile lor
le vor permite să lucreze într-un singur loc.
În prezent, dacă ar fi
aplicată o astfel de strategie nu ar face decât să crească plăţile
informale, dar şi să închidă unele spitale. În prezent, mult mai util
ar fi declaraţia de interese, în care medicul să facă cunoscut unde
lucrează în sistem public şi în sistem privat, pentru a se putea
monitoriza şi înlătura abuzurile", a declarat prof. Astarastoae.
Colegiul Medicilor din România a trimis Ministerului Sănătăţii
Publice (MSP) şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) o
serie de amendamente referitor la proiectul de modificare a ordinului
comun al celor două instituţii pentru aprobarea regulamentelor de
organizare şi funcţionare a comisiei naţionale, a subcomisiilor
naţionale şi comisiilor de evaluare a furnizorilor de servicii
medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare, a standardelor de evaluare, precum şi a normelor metodologice pentru evaluarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare.
Astfel, primul amendament al CMR solicită micşorarea cuantumului
taxei de evaluare a unităţior medicale, în prezent taxa fiind mult prea
mare în raport cu natura serviciului şi durata acestuia.
"În opinia noastră, această taxă ar trebui să aibă un cuantum mult
mai mic, până la zece la sută din valorile prevăzute în proiectul de
modificare. Pentru aceasta, avem în vedere faptul că evaluarea unui
cabinet medical nu ar putea dura mai mult de o oră, iar a unei alte
unităţi medicale, inclusiv a unui spital, mai mult de o zi. Depăşirea
acestor durate ar avea, în mod evident, un caracter perturbator al
activităţii din unitatea medicală respectivă. De asemenea, nu trebuie
omis nici faptul că veniturile acestor unităţi medicale provin
majoritar din relaţia contractuală cu sistemul de asigurări sociale de
sănătate şi că fac servicii preponderent pentru case de asigurări de
sănătate, motiv pentru care aceste venituri sunt limitate, neexistând
posibilitatea reală de a se negocia preţul serviciilor medicale
furnizate. Mai mult decât atât, prevederile legii privind perceperea de
taxe de la unităţile medicale care urmează să intre în contract pentru
furnizarea de servicii medicale cu casele sunt incorecte deoarece ar fi
normal ca beneficiarul, respectiv casele de asigurari direct interesat
în evaluare să-şi asume şi taxele aferente procesului de evaluare", a
declarat medicul Constantin Cârstea, vicepreşedintele CMR.
De asemenea, CMR a cerut să fie făcută precizarea faptului că
evaluarea se face numai în cazul furnizorilor noi, nu şi pentru
furnizorii care au fost evaluaţi.