| NOI suntem | Programe | Articole | Servicii | Consultanta | Noutati - Stiri | Media | aCum ajutam |
| Contact | Parteneri | CES & CESE | Resurse | Formare | Productii | Galerie | 2% |
 
|
|
|
Puncte de vedere juridice  [11.03.2009] Curtea de Apel Bucureşti Secţia a VIII- a Contencios Administrativ şi Fiscal Completul 5 fond Dosar nr. 543/2/2009 Termen: 11.02.2009 Cu privire fondul cererii (suspendarea actului administrativ), apreciem că aceasta se impune de urgenţă, având in vedere prejudiciile imediate si următoarele încălcări ale unor drepturi fundamentale pevăzute de lege.
Includerea amprentelor digitale reprezinta fara nici o indoiala o incalcare a dreptului la viata intima, reglementat atat de Carta Drepturilor Fundamentale (art.
7), cat si de Constitutia Romaniei (art. 26), precum si Dreptul la Prezumtia de Nevinovatie prevazut de Rezolutia 40/33 din 29.11.1985 a Organizatiei Natiunilor Unite la care Romania a aderat.In practica judiciara a statelor comunitare amprentarea este o modalitate de a evidentia si de identificare a persoanelor care au savarsit fapte penale. In noile pasapoarte biometrice se vor prevala si amprentele digitale. STATUL ROMAN prin Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Agentia Nationala pentru Romi intr-un Comunicat se declara ingrijorate de intentiile autoritatilor italiene de a amprenta copiii romi de nationalitate romana din taberele de nomazi de pe teritoriul Italiei. In doua situatii diferite cu privire la amprentare Statul roman se comporta diferit. In conditiile in care asupra cetatenilor romani nu planeaza acuzatii de natura penala, masurile in legatura cu amprentarea din pasapoarte arunca asupra acestora o imagine nefavorabila de natura infractionala, incalcandu-se prin aceasta pe de o parte dreptul cetatenilor si copiilor romani la imagine, prevazut de Conventia Internationala privind drepturile copilului, iar pe de alta parte dreptul la prezumtia de nevinovatie prevazut de Rezolutia 40/33 din 29.11.1985 a Organizatiei Natiunilor Unite. Amprentarea digitala de pe pasaport reprezinta fara nici o indoiala o incalcare a dreptului la viata intima, reglementat atat de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cat si de Constitutia Romaniei (art. 26) Prin aceasta lege exista astfel posibilitatea de a se crea o atmosfera de intimidare, ostila, degradanta, umilitoare sau ofensatoare, indreptata impotriva tuturor cetatenilor Romaniei.
Eliberarea noilor pasaporte creeaza premizele pentru a discrimina toti romanii ortodocsi si ar conduce la nerespectarea Art 13 al Tratatului de la Lisabona pe care Romania l-a promulgat. Noile pasapoarte contin sisteme electronice care folosesc codurile de bare cu trei separatoare la inceput la mijloc si la final care simbolizeaza cifra 666 si care contravin libertqtilor de convingeri si religiei majoritare a romanilor crestin-ortodocsi asa cum se specifica in Biblia crestina : Apocalipsa 13:17-18: "nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, numai cel ce are semnul: numele Fiarei sau numarul numelui Fiarei. Aici e intelepciunea! Cine are pricepere sa socoteasca numarul Fiarei; ca e numar de om. Si numarul ei este 666".
Articolul 13 din Tratatul CE obligă stalele UE să combată orice discriminare bazată pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă şi orientare sexuală în toate domeniile care ţin de competenţa sa. Tratatul de la Lisabona, pe care Romania l-a adoptat, face din combaterea discriminării un obiectiv specific al UE. Dreptul la egalitate este atât un drept universal, cât şi un principiu fundamental al legislaţiei comunitare, proclamat în Carta drepturilor fundamentale. Acest drept îşi are sursa în Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, în celelalte instrumente internaţionale la care toate statele membre sunt semnatare şi în tradiţiile constituţionale comune statelor membre. Discriminarea în baza motivelor menţionate la articolul 13 poate submina obiectivele Comunităţii Europene, astfel cum sunt menţionate la articolul 2 din Tratatul CE, inclusiv promovarea unui nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă şi de protecţie socială, egalitatea între bărbaţi şi femei, creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii, coeziunea economică şi socială şi solidaritatea între statele membre. Codul de bare care marchează produsele comerciale si sistemele electronice de identificare contin specificat în mod expres numărul 666, al diavolului, implinind Apocalipsa 13:17-18: "nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, numai cel ce are semnul/numele Fiarei sau numarul numelui Fiarei. Aici e intelepciunea! Cine are pricepere sa socoteasca numarul Fiarei; ca e numar de om. Si numarul ei este 666."
Exista multe sisteme de codificare a produselor dar cel care este folisit in mod curent in Romania este sistemul EAN. (www.ean.be)
Codul este delimitat de 2 linii duble, mai lungi decat celelalte si despartit la mijloc de o a treia linie, identica cu primele. Aceste linii duble servesc la etalonarea aparatului electronic care citeste codul, pentru a sti unde incepe si unde se sfarseste, pentru a nu fi obligat sa respecte niste restrictii legate de dimensiunile codului.
Asa cum vom vedea mai departe, celor doua linii subtiri (adica liniei duble) ii este asociata cifra 6, nu din intamplare sau necesitate imperioasa a codificarii (de ce nu s-a ales de exemplu 555 sau 333 ?), ci in scopuri pur malefice, de simbolistica satanica.
CIP-urile aduc cetatenilor Romaniei prejudicii grave imediate · cartografierea electronica a deplasarii cetateanului roman in interes profesional sau personal, · falsificarea sau clonarea iminenta CIP este pe langa un sistem de receptie si unul de detectie. Purtarea pasaportului biometric permite controlul si cartografierea cetateanului roman in cele mai mici amanunte pe tot mapamondul. Exista foarte multi cetateni romani avocati, psihologi, asistenti sociali, magistrati, functionari publici, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu obligativitatea pastrarii principiului deontologic al CONFIDENTAILITATII/SECRETULUI PROFESIONAL al profesiei. In conditiile acestea chiar cartografierea destinatiilor pe care le parcurg in interes profesional cat si falsificarea iminenta aduc prejudicii imediate cetatenilor romani cat si exercitarii profesiei. Anunţate deja de doi ani, paşapoartele biometrice conţin imaginea facială şi amprentele deţinătorului. Cerute de Statele Unite, paşapoartele vor fi emise în premieră de România, în ciuda faptului că unii experţi, susţin că este nevoie de doar patru ore pentru a decripta informaţiile de pe cip[20]. Cip-urile RFID sunt menite să înlocuiască codul de bare de pe produsele din magazine şi să controleze „pozitiv” individul, cu intenţia de a-l proteja şi în scopul creşterii gradului de securitate al acestuia, însă nu s-au luat în seamă în mod real şi pericolele şi vulnerabilitatea sistemului. Componentele şi alte operaţiuni electronice ale cip-ului biometric sunt deja mediatizate şi se găsesc pe larg în literatura de specialitate[22]. [20] Vezi RFID http://www.technovelgy.com/ct/Technology-Article.asp?ArtNum=20; [22] Vezi 1. E. Bowman, ‘Everything You Need to Know About Biometrics’, Identix, 2000. 2. A. Bromme, A Classification of Biometric Applications Wanted by Politics: Passports, Person Tracking, and Fight against Terror, Kluwer, BV Deventer, The Netherlands, 2002, pp. 207-19. 3. M. Foucault, Discipline and Punish: The Birth of the Prison, Penguin, 1979. 4. K. A. Gates, ‘Wanted Dead or Digitized: Facial Recognition Technology and Privacy’, Television and New Media, Vol. 3, No 2 May 2002, pp. 235-38. 5. D. Lyon, Theorizing Surveillance: The Panopticon and Beyond, Willan Publishing, 2006. 6. P. H. O’Neil, Complexity and Counterterrorism:Thinking About Biometrics, Taylor & Francis, 2005, pp. 547-66. 7. Pravoslavni Episkop Žički, ‘Svetom Arhejerejskom Saboru Srpske Pravoslavne Crkve’, Blagovesnik Žički, 2006. 8. J. Tasić, ‘Protiv Velikog Brata’. DANAS 16.-17. december 2006. 9. J. D. Woodward, Biometrics: A Look at Facial Recognition, RAND, 2003. PUBLIC POLICYANALYSIS WBSO; http://www.rfidnews.org/http://ifile.it/10gd7ji/3540710183.zip; http://www.filefactory.com/file/295b26/n/1596931949_rar; http://www.filefactory.com/file/2f269a/. Siguranta datelor private nu este garantata
Includerea datelor biometrice in pasapoartele cetatenilor UE si circulatia acestor pasapoarte in tari terte poate duce la incalcarea interdictiei de a opera un transfer de date personale in state care nu aplica Directiva 95/46/CE.
Aparatorii Regulamentului 2252/2004 afirma ca un asemenea transfer nu se produce, dat fiind sistemul performant de criptare a datelor. Insa, din moment ce cheile de criptare sunt transmise autoritatilor vamale din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene si atata vreme cat nu putem afirma cu certitudine ca acest sistem de criptare nu poate fi decodat, intrebarea ramane deschisa. In Romania nu a avut loc nici o dezbatere publica privind acest Regulament pana in ianuarie 2009, dupa ce normele interne de aplicare a acestuia au intrat in vigoare. Daca aceasta dezbatere publica ar fi avut loc, cu siguranta punctele de vedere pro si contra exprimate in acest moment ar fi aratat cu totul altfel. Este vorba de o situatie mai generala : in Romania perioada de punere in aplicare a Regulamentelor nu este folosita pentru a genera dezbateri publice pe marginea continutului lor, pentru a gasi cea mai potrivita forma a legii interne ci, ca si in cazul de fata, Regulamentele sunt transpuse in legea interna, in cel mai fericit caz, nu cu mult inainte de expirarea perioadei indicata pentru transpunerea in legea interna. Transpunerea in ordinea interna de drept a Regulamentului 2252/2004 s-a facut fara dezbaterea publica necesara in intervalul de transpunere
In Romania nu a avut loc nici o dezbatere publica privind acest Regulament pana in ianuarie 2009, dupa ce normele interne de aplicare a acestuia au intrat in vigoare. Daca aceasta dezbatere publica ar fi avut loc, cu siguranta punctele de vedere pro si contra exprimate in acest moment ar fi aratat cu totul altfel.
Este vorba de o situatie mai generala : in Romania perioada de punere in aplicare a Regulamentelor nu este folosita pentru a genera dezbateri publice pe marginea continutului lor, pentru a gasi cea mai potrivita forma a legii interne ci, ca si in cazul de fata, Regulamentele sunt transpuse in legea interna, in cel mai fericit caz, nu cu mult inainte de expirarea perioadei indicata pentru transpunerea in legea interna. Ceea ce surprinde in privinta transpunerii acestui Regulament este ca legea interna adauga in nod abuziv elemente noi la acest Regulament.
Astfel, potrivit art. 2, lit. d) din HG nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun in circulatie pasapoartele electronice, precum si a formei si continutului acestora se specifica faptul ca prin date biometrice se inteleg “imaginea faciala, impresiunea digitala, precum si orice alte date ale persoanei care pot fi introduse in mediul de stocare electronica”. Printre aceste date ar putea figura si codul numeric personal, principala data personala care se bucura de protectie juridica la nivel national si european si care poate fi prelucrat si stocat in conditii extrem de restrictive. Prin HG nr. 557/2006 se mai stabilea ca pasapoartele biometrice vor fi puse in circulatie incepand cu data de 31 decembrie 2008. Pe data de 4 decembrie 2008, inainte cu cateva saptamani de la data limita la care Romania trebuia sa transpuna Regulamentul 2252/2004, apare OUG nr. 206/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate. Motivarea urgentei acestui act normativ este bazata tocmai pe necesitatea transpunerii acestui Regulament. OUG nr. 206/2008 prevede la art. 7 ca “datele biometrice incluse in pasapoarte sunt imaginea faciala si impresiunea digitala a doua degete”. Guvernul nu a consultat in vederea redactarii acestei OUG autoritatile care ar fi putut avea un punct de vedere intemeiat, cum ar fi Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Carcter Personal. Pentru ca prevederile Regulamentului 2252/2004 sa fie respectate intocmai, ar trebui ca legea de aprobare a OUG nr. 206/2008 sa precizeze ca numai aceste date biometrice sunt incluse in pasapoarte si sa se abroge explicit art. 2, lit. d) din HG nr. 557/2006. In concluzie, transpunerea in ordinea interna de drept a Regulamentului 2252/2004 s-a facut fara dezbaterea publica necesara in intervalul de transpunere, fara a face diferenta intre cele doua categorii de date biometrice, prin doua reglementari succesive care se contrazic prin faptul ca una adauga la dispozitiile Regulamentului, iar cea de-a doua se rezuma la a le repeta. Transpunerea prin HG, OUG si ulterior lege de aprobare a OUG creaza dificultati suplimentare de aplicare a acestor reglementari, cea mai indicata forma era o lege dezbatuta si votata in Parlament, precedata de dezbateri publice. Chiar si Regulamentul dupa care s-a formulat acesta lege este contrar Cartei Fundamentale a Drepturilor Omului care este parte integranta a tratatului de la Lisabona. Carta Drepturilor Omului recunoaste dreptul la obiectie pe motive de constiinta “in conformitate cu legile interne care reglementeaza exercitarea acestui drept” (art. 10, alin. 2)
Tratatul de la Lisabona, care include Carta Drepturilor Omului, a fost promulgat de Romania .
In plus, atat Curtea Europeana de Justitie, cat si instantele nationale si-au bazat unele decizii pe prevederile Cartei, o asemenea motivatie are castig de cauza si combate chiar Regulamentul. Exista si un alt aspect in care Regulamentul este in contradictie cu Carta si prin urmare poate fi contestat : aceasta din urma, Carta, recunoaste dreptul la obiectie pe motive de constiinta “in conformitate cu legile interne care reglementeaza exercitarea acestui drept” (art. 10, alin. 2). Regulamentul nu permite ca o persoana sa poata refuza un pasaport biometric pe motive religioase si sa i se ofere posibilitatea emiterii unui alt tip de pasaport, ceea ce contravene Tratatului de la Lisabona care include Carta.
Asociatia ANGEL, Eugen Lucan
|
2012
