Romania va incheia anul 2009 cu o crestere economica pozitiva, crede guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Eu cred ca Romania va ramane in acest an in zona pozitiva, cu acest program economic", a declarat el, intr-o conferinta de presa, apreciind ca recesiunea va avea o forma de varf, si nu una de U, pe termen lung.

"Cand spun ca am o viziune pozitiva asupra cresterii, o spun nu pentru ca nu vad ca decelerarea e puternica, dar sper ca vom avea un tip de minirecesiune sub forma de varf, nu in forma de U", a afirmat  Mugur Isarescu.

El a explicat ca cifra de -4% este "presupunerea pe baza caruia s-a construit un program, este un fel de the worst scenario case.

"Nu este o profetie, e presupunerea pe baza careia s-a construit bugetul", a precizat Isarescu, adaugand ca este mult mai simplu sa faci o corectie poztiva decat una negativa.

Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, prezinta, joi, principalele aspecte legate de imprumutul pe care Romania il va lua de la Uniunea Europeana, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Iata principalele declaratii facute de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu:

Cati bani imprumutam si pe cati ani:

• Suma imprumutata de la FMI este de 11,4 miliarde DST.
• Daca am considera doar aranjamentul public, bani care intra in institutiile publice, este vorba de imprumuturi de 18,95 miliarde euro
• Daca adaugam si posibilele imprumuturi pentru sectorul privat, nu pentru balanta de pati, se ajunge la 19,95 mld. Euro
• Se poate adauga si aranjamentul de la BEI, care nu a conditionat insa acordarea imprumuturilor de acest aranjament. Este vorba de 1,5 mld. euro pe an.
• In total, cu tot cu BEI, sumele depasesc, pe doi ani, 20 de miliarde de euro
• Sumele pentru 2009 ajung la 11,8 mld euro, daca se includ si imprumturile acordate de BERD pentru sectorul bancar 
• Pentru 2010 angajamentele de imprumut ajung la 7,1 mld, iar pentru 2011 la 1,05 mld. euro, excluzand sumele de la BEI
• Nu inseamna ca daca sunt angajate niste sume ele sunt si trase
• Este un imprumut important, dar nu este foarte mare daca facem comparatia cu cat s-a imprumutat Romania din partea sectorului privat anul trecut - aproape 20 de mld. euro
• Romania a trait in ultimii doi trei ani din resurse externe, atrase in investitii directe, investitii de portofoliu sau sub forma de imprumuturi
• Comparand suma imprumutata in acest cu cea de anul trecut inseamna ca ea este aproape jumatate
• Acest lucru inseamna ca Romania trebuie sa stranga cureaua, sa se ajusteze.
• Intestitiile straine directe in 2009 se vor injumatati, cam la 4,5 mld. euro
• Iesirile versus intrarile de capital vor tinde spre zero
• Ne asteptam ca fluxurile din balanta de plati sa devina negative
• Aceasta este motivatia pentru care Romania s-a imprumutat, din considerente preponderent externe
• Dupa exuberanta miscarilor internationale de capital din ultimii ani, s-a trecut la un pesimism extrem iar banii s-au evaporat
• Persoanele nu sunt impotriva creditului pentru locuinte, chiar si in euro, dar exista unele riscuri

• Descresterea se poate rezolva pe doua cai: printr-o ajustare a unei economii care s-a obisnuit cu intrari mari de capitaluri private, dar o asemenea ajustare este extrem de mare, nicio economie nu se poate ajusta la acest nivel.
  
• Am trait acest lucru in 1999 si insemna o strangere de curea masiva
• Incercam sa compensam aceasta reducere prin alte intrari de capital 
• Varianta a doua: facem o anumita ajustare a economiei si a balantei de plati, probabil ca deficitul se va reduce la 8 - 9% din PIB.
• Nu este usor sa tii sub control un  proces de ajustare
• Daca se face prin mecanismele pietei, afecteaza paturile sociale cele mai sarace
• Cu acest imprumut se incearca gasirea unui echilibru intre ajustare si finantare si sa realizam o ajustare controlata, care sa afecteze mai putin paturile sarace, sa mentina solidaritatea sociala si sa faca o impartire a poverii acestei ajustari

• Al treile scop al imprumtului se refera la costuri. 
• Experienta trecuta arata ca un acord cu FMI e lagat de costuri sociale. Fara o finantare externa costurile sociale sunt mult mai mari.
  
• Optiunea acestui imprumut este una buna. Costurile sunt mai mici si pot fi distribuite controlat prin politici pe categorii sociale si sa dea o perspectiva tarii.
• Toate finantarile private care au intrat in Romania in ultimii ani aveau un cost mediu de 4-6%. Acum avem un cost de 3-4%.
• Costurile atasate acestui pachet de imprumuturi sunt mult mai mici decat oricare alta forma de finantare
• Exemplu: Cu imprumtul de la FMI inlocuim o parte din rezerva internationala a Romaniei, imprumutata de la bancile comerciale, pentru ca BNR plateste o dobanda pentru acest fonduri
• Trebuie sa dam 2,9% la euro pe an in prezent, cu tendinta de crestere. In ultimele 12 luni dobanda platita la rezerva, prin aplicarea unei cote de 40% pe pasivele bancilor comericiale, dobanda s-a dublat.
• La FMI, media este de 3,4 - 3,5%
• S-ar parea ca e mai ieftin sa pastram rezerva minima obligatorie, dar dobanzile pe piata interna tind sa creasca si extrapolarea noastra arata ca se va duce la 3%
• BNR nu va intra in costuri nete de oportunitate.