Muntii Neamtului ascund taine pe cât de uluitoare, pe atât de greu de elucidat. Descoperirile facute una dupa alta, de un profesor din zona, au avut darul sa stârneasca largi controverse in rândul istoricilor si sa aduca zona in centrul atentiei, transformând-o intr-un tinut al misterelor de nepatruns. Aici au fost gasite tablite din lut, imprimate cu pictograme, care s-ar putea dovedi a fi forme ale celei mai vechi scrieri din lume. Mai nou, tot aici au fost descoperite structuri ciudate din piatra, unul semanând izbitor cu un OZN, altul cu un urias craniu de extraterestru si ultimul cu celebrul Sfinx din Bucegi.

In situl arheologic deschis la poalele masivului Ceahlau, in punctul denumit Vadu Rau, istoricul si profesorul Dumitru Ionita a gasit, la doar o jumatate de metru sub pamânt, o ciudata structura din piatra semanând izbitor cu un OZN.

Uimitor este faptul ca obiectul, având greutatea de 12 kilograme, inaltimea de 14 centimetri si circumferinta de aproape un metru, nu e o creatie intâmplatoare a naturii, ci, in mod clar, un produs construit in mod inteligent. OZN-ul din Ceahlau este compus din nu mai putin de 90 de placute din piatra, imbinate intre ele cu un material liant care, studiat fiind, s-a dovedit a fi cu desavârsire necunoscut. “Nu este ciment, nici argila si nici vreun alt adeziv cunoscut si folosit de-a lungul istoriei pâna azi. Probabil ca respectivul liant, de o duritate extrema, nici nu are corespondent pe Terra”, a spus profesorul Ionita. La o prima examinare, straniul obiect a fost datat cu o vechime de cel putin 2.000 de ani. Restul misterului va fi elucidat doar daca specialistii vor reusi sa stabileasca atât provenienta si menirea obiectului descoperit, cât si compozitia adezivului necunoscut, folosit la constructia lui. La putina vreme dupa descoperirea OZN-ului din piatra, profesorul Ionita a avut surpriza sa gaseasca, in perimetrul aceluiasi sit arheologic, un alt obiect la fel de misterios. De data aceasta, era vorba de o structura aducând pregnant cu profilul celebrului Sfinx, din masivul Bucegi. Obiectul, cu o greutate de 2,5 kilograme si, in mod ciudat, cu exact aceeasi inaltime de 14 centimetri, ca si OZN-ul pomenit anterior, s-a dovedit a fi, la rândul lui, o creatie produsa in mod constient. Sfinxul miniatural descoperit pe Ceahlau este asezat pe un mic piedestal din piatra, metoda si materialul de imbinare ramânând deocamdata la fel ca si in cazul precedent, cu desavârsire necunoscute. Conform primelor concluzii care s-au tras dupa descoperirea facuta, obiectul ar avea o vechime oarecum egala cu cea a OZN-ului pietrificat, adica de aproximativ 2.000 de ani, iar menirea sa initiala a fost, cel mai probabil, de folosire ca obiect de cult. Asemanarea izbitoare cu Sfinxul din Bucegi este insa de natura sa intareasca o ipoteza care, ani la rând, a ramas doar la stadiul de simpla presupunere: aceea ca si bine cunoscutul Sfinx, la rândul lui, a fost sculptat in mod constient, cu scopuri inca necunoscute, servind mai apoi drept model pentru unele copii facute de civilizatiile existente cu mii de ani in urma, pe teritoriul actual al tarii noastre. „Descoperirile facute in acelasi perimetru nu pot fi doar simple coincidente. Ceahlaul era considerat, cu mii de ani in urma, munte sfânt si salas al zeului Zamolxis. Poate ca civilizatiile de atunci, umane sau chiar extraterestre, ne-au lasat mesaje pe care trebuie acum sa le descifram”, a spus profesorul Dumitru Ionita.

Tablite scrise,  vechi de 7.500 de ani
Anul trecut, exact in acelasi sit arheologic de la Vadu Rau, profesorul Ionita a mai gasit un obiect pietrificat, cu greutatea de 6 kilograme si inaltimea de 37 de centimetri, care seamana leit cu craniile extraterestrilor ce au facut obiectul controversatului si mult-mediatizatului incindent petrecut la 7 iulie 1947 la Roswell, in New Mexico, SUA. Tot in situl de la poalele Ceahlaului, Dumitru Ionita a mai descoperit nu mai putin de 120 de tablite din lut ars, inscriptionate cu simboluri protoliterate - imagini reprezentând forme primitive de scriere ale populatiei din perioada neolitica. Tablitele protoliterate descoperite de profesorul Ionita s-au dovedit a data din perioada anilor 5.500 I.H. si sunt identice, ca forma si mod de exprimare, cu cele de la Tartaria (judetul Alba), din Insula Pastelui si din anticul Sumer. Deosebirea uimitoare este insa aceea ca tablitele sumeriene, considerate pâna recent a constitui prima forma de scriere din istoria omenirii, sunt cu cel putin 1.000 de ani mai noi decât cele descoperite in Neamt.

Profesorul Ionita are sceptrul lui Stefan cel Mare
Dumitru Ionita este doctor in istorie, filosofie si drept international. Locuieste in localitatea nemteana Farcasa si activeaza ca profesor de stiinte socio-umane, la liceul din Borca. In palmaresul descoperirilor sale - pe care, de altfel, le-a si strâns intr-o impresionanta si inestimabila colectie - sunt incluse pe sceptrul voievodal ceremonial al lui Stefan cel Mare, sigiliul din aur al lui Cuza, icoana lui Daniil Sihastru, paftalele lui Petru Rares, blazonul familial al domnitorului Mihail Sturdza si harta cartografului Ortelius, in care apare pentru prima oara Dacia pe globul pamântesc. Profesorul a mai descoperit, pe raza localitatii sale de bastina, o conducta medievala de aductiune a apei, construita din olane de ceramica, cea mai lunga de acest tip si cu aceasta vechime, din tara.  Pentru activitatea sa stiintifica, arheologica si publicistica, Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara i-a conferit profesorului Ionita un „Hrisov al recunostintei”, distinctie cu care foarte putine persoane din tara se pot lauda.