Comisia Europeana si Consiliul European au facut, joi, declaratii cu privire la situatia din Republica Moldova, care au fost urmate de o dezbatere parlamentara. Rezolutia pe aceeasi tema va fi adoptata in cadrul sesiunii plenare din mai, cel mai probabil joi, 6 mai. La dezbaterea din Parlamentul European au asistat trei lideri ai opozitiei din Republica Moldova: Dorin Chirtoaca, primarul Chisinaului, Vladimir Filat, presedintele partidului Liberal Democrat din Moldova si Serafim Urechean, presedintele Aliantei "Moldova Noastra."

Consiliul

In numele presedintiei cehe a Consiliului, ministrul muncii, Petr Nečas,  a declarat ca s-a urmarit cu mare preocupare situatia din Republica Moldova in urma alegerilor parlamentare din 5 aprilie.

"Aceasta criza politica  majora din imediata vecinatate a UE reprezinta o serioasa provocare a politicii UE fata de Republica Moldova, avand in vedere ca Uniunea va lansa in viitorul apropiat Parteneriatul Estic. Interesul nostru comun este de a asigura ca situatia din Moldova nu va avea un impact negativ asupra implementarii Parteneriatului Estic. Trebuie sa diferentiam intre proclamarile presedintelui Voronin si actiunile actorilor politici  pe de o parte si interesele cetatenilor moldoveni si ale UE pe de alta parte."
 
Ministrul ceh a enuntat actiunile intreprinse de UE dupa izbucnirea protestelor violente din 7 aprilie de la Chisinau: vizita reprezentantului special UE dr. Kalman Mizsei si cea a premierul Topolanek, care a avut loc ieri, 22 aprilie.
 
Mesajul principal al acestor vizite este necesitatea de intarire a dimensiunii drepturilor civile in Moldova, asigurarea de catre guvern a functionarii societatii civile, a libertatii de exprimare si a tuturor drepturilor fundamentale. Totodata, de o importanta deosebita este oferirea accesului la mass media a opozitiei. Pe de alta parte, liderii opozitiei trebuie sa coopereze in mod constructiv cu partidul de guvernamant si sa respecte rezultatul alegerilor. Premierul Topolanek a subliniat ca trebuie avuta in vedere perspectiva europeana - "Moldova nu trebuie sa se indeparteze de la calea democratizarii, iar participarea Moldovei la initiativa Parteneriatului Estic ar trebui sa intareasca acest trend", a mentionat demnitarul ceh.
 
El a subliniat ca gravele incalcari ale drepturilor omului si limitarea libertatii presei sunt inacceptabile pentru UE. Moldova s-a angajat sa respecte normele si valorile europene, inclusiv in cadrul Planului de Actiune UE-Moldova.
 
Investigatiile trebuie conduse in cooperare cu institutiile europene si internationale relevante. UE, Consiliul Europei, OSCE si ONU trebuie sa isi coordoneze activitatea la fata locului. "Doar un proces transparent poate contribui la depasirea diviziunilor si a neincrederii care domina in cadrul societatii moldovenesti in ultimele saptamani", a precizat Petr Nečas.
 
In continuare el a subliniat ca este nevoie de o solutie politica la aceasta criza, precum si de o reflectie cu privire la politica UE fata de Republica Moldova pe termen lung. Criza a demonstrat ca sunt necesare masuri ambitioase si consistente pentru intarirea regulilor si institutiilor democratice din Moldova.
 
Concluzionand, el a reliefat faptul ca Moldova a fost de multi ani una dintre cele mai avansate tari in cadrul Politicii de Vecinatate in ceea ce priveste angajamentele sale fata de valorile democratice si dorinta de a se apropia de UE. "Este in interesul nostru sa ajutam Republica Moldova sa depaseasca aceasta criza", a conchis reprezentantul presedintiei cehe.
 
Comisia Europeana

Comisarul pentru extindere Olli Rehn a declarat ca situatia in Republica Moldova este foarte ingrijoratoare si Comisia urmareste indeaproape evenimentele, promovand dialogul si reconcilierea intre fortele politice din tara.
 
El a subliniat de asemenea ca, desi concluziile misiunii OSCE au aratat ca alegerile din Moldova s-au desfasurat in conditii de pluralism si ca au fost indeplinite anumite standarde internationale privind alegerile democratice, au existat totusi deficiente semnificative privind aceste alegeri. Comisarul european a facut referire in special la amestecul autoritatilor administrative si la nerespectarea pe deplin a libertatii de expresie si al accesului tuturor partilor la mass media.
 
Si mai ingrijoratoare sunt, in opinia comisarului Rehn, incalcarile flagrante ale drepturilor omului in cadrul demonstratiilor care au urmat zilei alegerilor.
 
Comisia condamna in mod clar folosirea excesiva a fortei si cere celor implicati sa puna capat retoricii provocatoare si violentei. Comisarul a atras atentia asupra faptului ca respectarea drepturilor omului reprezinta o conditie esentiala a continuarii relatiilor cu Republica Moldova si a cerut ca autoritatile sa se asigure ca cei vinovati pentru incalcarea acestora vor fi adusi in justitie.
 
Oli Rehn a declarat, in numele Comisiei, ca apreciaza gestul Romaniei de a nu lua masuri bazate pe reciprocitate la decizia Republicii Moldova de a reintroduce obligativitatea vizelor pentru cetatenii romani si la declararea ambasadorului sau in Moldova ca persona non grata.
 
Comisarul Rehn considera ca stabilitatea si prosperitatea Moldovei depind de aprofundarea relatiilor sale cu Uniunea Europeana si ca, in ajunul lansarii Parteneriatului Estic, UE trebuie sa demonstreze ca este cu adevarat pregatita sa asiste aceasta tara vecina pentru a depasi dificultatile cu care se confrunta in prezent.
 
Interventii ale reprezentantilor grupurilor politice

Marian-Jean Marinescu (PPE-DE, Romania)
Republica Moldova are angajamente si obligatii internationale prin care si-a asumat responsabilitatea de a respecta democratia, statul de drept si drepturile omului.
 
Evenimentele recente insa, ne-au demonstrat o abatere grava de la toate aceste angajamente.
 
Arestarile arbitrare, rapirile, disparitia de persoane, incalcarea flagranta a drepturilor celor arestati, tratamentul inuman si degradant, terorizarea cetatenilor, amenintarea cu arma sunt acte regretabile care pun in pericol viitorul european al acestei tari.
 
Campania lansata impotriva reprezentantilor mass-media si a partidelor de opozitie, arestarea si expulzarea jurnalistilor sunt acte grave si regretabile. Condamn aceasta campanie de hartuire, incalcarile grave ale drepturilor omului si actiunile ilegale intreprinse de Guvernul Republicii Moldova.
 
Asistenta europeana planificata pentru 2007-2010 in vederea sprijinului pentru dezvoltare democratica si buna guvernare in Moldova este de peste 50 milioane de euro. Sper ca banii nu au fost utilizati la instruirea politiei pentru a utiliza violenta impotriva populatiei.
 
Cer efectuarea unei anchete detaliate privind utilizarea tuturor fondurilor europene in Republica Moldova.
 
Romania are si va continua sa aiba o politica pro-activa pentru sprijinirea integrarii Republicii Moldova in structurile europene. Acest lucru se datoreaza nu doar legaturilor istorice  pe care le avem cu cetatenii acestui stat, ci mai cu seama datorita convingerii ferme ca destinul Republicii Moldova este unul european,  acela al unui stat modern si democratic, bazat pe respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
 
Acuzatiile aduse statului roman de catre autoritatile moldovenesti sunt aberante iar masura introducerii vizelor pentru cetatenii romani este o actiune nejustificata si inacceptabila.
 
Conducatorii unui stat se schimba. Cetatenii raman. Consider ca este in interesul Uniunii Europene ca Republica Moldova sa-si indeplineasca parcursul European, in conformitate cu aspiratiile cetatenilor sai de a trai intr-un stat democratic stabil si sigur.
 
In acest context, Parteneriatul Estic este un instrument eficient si o oportunitate pentru aspiratiile europene ale cetatenilor din Republica Moldova.
 
Marianne Mikko (PSE, Estonia)
Criza actuala este ingrijoratoare deoarece au fost incalcate principiile democratice si ale statului de drept. UE nu are voie sa fie naiva si sa inghita declaratiile autoritatile moldovenesti. Rezultatele misiunii ad-hoc UE sunt foarte importante. Avem nevoie de fapte si nu de vorbe.
 
Ea a facut referire la recenta reuniune AFET, in cadrul careia ambasadorul Republicii Moldova a declarat ca UE trebuie sa se pregateasca pentru un monolog la Chisinau.
 
Graham Watson (ALDE, Regatul Unit) a mentionat ca situatia din Republica Moldova aminteste de trecutul nefericit al mai multor state europene.
 
Presedintele Voronin ar trebui sa denunte detentia, actele de violenta si omorarea extra-judiciara a tinerilor care au protestat.
 
El a solicitat Comisiei sa confirme daca expulzarea din Republica Moldova a ambasadorului roman, precum si introducerea vizelor pentru cetatenii romani incalca prevederile acordului pe care Uniunea il are cu aceasta tara.
 
El a mai declarat ca declaratiile presedintelui Basescu referitoare la pasapoarte au contribuit la sporirea tensiunii.
 
Referitor la summitul privind Parteneriatul Estic, liderii europeni trebuie sa asigure faptul ca se va construi un parteneriat bazat pe principiile democratice si respectarea drepturilor omului. Uniunea trebuie sa solicite presedintelui Voronin un angajament in aceasta privinta.
 
Bastiaan Belder (UEN, Olanda) a facut referire la scrisoare celor 14 reprezentanti ai societatii civile adresate presedintiei cehe a UE in care se solicita desfasurarea unei anchete care sa ofere explicatii clare cu privire la evenimentele post-electorale.
 
De asemenea, el s-a referit la faptul ca drepturile romanilor in Republica Moldova nu mai sunt respectate.
 
Bruxelles-ul ar trebui sa solicite Bucurestiului clarificari cu privire la intentia de a oferi la scara larga cetatenia romana cetatenilor din Republica Moldova care au bunici de nationalitate romana. O coordonare europeana cu privire la impactul unei astfel de decizii majore ar fi necesara.
 
Interventii ale europarlamentarilor romani:

Adrian Severin (PSE)
"Violentele din Republica Moldova nu au fost o revolutie, ci o rascoala avand loc intr-o atmosfera revolutionara si intr-o societate divizata. De asemenea, intr-o alta interpretare, aceste violente au fost provocate si folosite ca parte a unei strategii de reconfigurare a granitelor dintre Uniunea Europeana si Eurasia. De aceea, problema cu care ne confruntam este o problema europeana. Nu este vorba nici de o simpla problema interna, nici de o problema a unui singur Stat Membru. Totusi, solutia la aceasta problema nu ar trebui sa fie riposta, ci multiplicarea eforturilor de angajare a Republicii Moldova pe drumul european. Solutia nu este nici aceea de a incuraja elitele moldovene sa-si paraseasca tara ca posesori ai unor pasapoarte straine.
 
In acest scop, trebuie sa intarim misiunea UE in Moldova atat in competente, cat si in resurse, sa acceleram negocierile pentru facilitarea obtinerii de vize, sa aprofundam cooperarea in domeniul asigurarii ordinii publice si a respectarii drepturilor omului. Trebuie sa lucram impreuna cu autoritatile Republicii Moldova, cu opozitia si cu societatea civila, dar in egala masura si cu Rusia, care detine o importanta prezenta in regiune.
 
In final, trebuie sa evitam ca aceste evenimente sa constituie o scuza pentru aplicarea unei solutii unilaterale in privinta Transnistriei.
 
Victor Bostinaru (PSE)
Ceea ce s-a intamplat in Republica Moldova era previzibil de mult timp. Cand spun aceasta, ma refer la faptul ca cel putin in 2008 dialogul UE – Republica Moldova s-a referit la trei mari teme: a) accesul liber al opozitiei la mass-media publica, refuzat sistematic si institutionalizat de regimul Voronin; b) nemodificarea legii alegerilor parlamentare, ceruta de Comisia de la Venetia, dar refuzata brutal de regimul de la Chisinau si de colaboratorii acestuia; c) implicarea opozitiei in deciziile majore privind politica tarii mai ales cea de integrare europeana, lucru sistematic refuzat.
 
Daca ne uitam ca aceste trei teme mari au lipsit sau au fost sistematic refuzate de catre interlocutorii de la Chisinau, vom constata ca, de fapt, Uniunea Europeana a primit un refuz brutal din partea Moldovei cand era vorba de lucruri fundamentale pentru viitorul acestei tari. Ce s-a intamplat in ziua alegerilor era doar sfarsitul previzibil al unei istorii de care este cumva culpabila si Uniunea Europeana, si Parlamentul European.
 
Maria Petre (PPE-DE)
Cu privire la Republica Moldova, avem 3 categorii de probleme, grave toate si de aici putem contura 3 directii de actiune:
- drepturile omului, sute de tineri retinuti, abuzati, uneori torturati;
- libertatea presei - ziaristi intimidati, rapiti de pe strada in plina zi;
- modul de desfasurare a alegerilor - avem un volum imens de date concrete privind fraudarea.
 
Va trebui sa decidem concret in legatura cu acest subiect. Partidele de opozitie sustin ca frauda a modificat rezultatul cu 10-15%.
 
Cetatenii Republicii Moldova se uita inca cu mare speranta spre deciziile noastre, spre raspunsurile noastre. Este singura lor iesire din situatia dramatica, aproape fara precedent in Europa, prin care au fost obligati sa treaca.
 
Alexandru Nazare (PPE-DE)
Acum, la Chisinau, ai doar dreptul sa taci, sa faci ce ti se spune, sa iti dai impozitele unei elite care nu e responsabila nimanui, sa emigrezi, sa te conformezi, si, eventual, sa fii omorat in bataie. Nu ai dreptul la libera expresie, la asociere, la contestare publica pasnica, si nici chiar pe cel de a iti decide singur identitatea.
 
Asadar, Domnule comisar Rehn, acestea sunt "premisele stabilizarii" Republicii Moldova de care vorbeati mai devreme. Republica Moldova a intrat pe un drum la capatul caruia nu poate avea decat, in cel mai fericit caz, soarta Belarusului.
 
Cu mult timp inainte de alegeri, Partidul Comunist a obtinut si si-a solidificat un control absolut asupra tuturor canalelor mass-media si-a loializat structurile administratiei publice si le-a transformat in apendice de campanie ale Partidului Comunist.  Aceste masuri au golit de continut procesul democratic, si au fortat un sfert din populatia tarii sa emigreze.
 
Pe acest fundal, alegerile nu aveau cum sa se desfasoara in afara oricarui dubiu. Singura cale a generatiei tinere de la Chisinau de a-si manifesta nemultumirea a fost protestul. Represiunea violenta de dupa 5 aprilie s-a transformat astazi in mijloc permanent de dialog al autoritatilor cu populatia.
 
De acum in acolo Uniunea nu isi poate permite o atitudine indulgenta, ambivalenta fata de regimul de la Chisinau. De acum incolo tacerea noastra sau declaratiile ambivalente inseamna aprobare si complicitate la dispretuirea libertatilor fundamentale si a ordinii legale democratice, la crima, la violente, la represiune, la violurile din aresturile politiei, la batjocorirea demnitatii umane in toate intelesurile sale. Criza de la Chisinau demonstreaza inca o data ca trebuie sa ne imbunatatim metodele de monitorizare si observare a alegerilor si sa redefinim rolul reprezentantului Uniunii Europene la Chisinau.

Sursa: Parlamentul European