[26.11.2009]
Parlamentul European,
–
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 152 alineatul (4) al doilea paragraf,
–
având în vedere Propunerea de Recomandare a Consiliului înaintată de
Comisie la 30 iunie 2009 privind mediile fără fum de tutun
(COM(2009)0328),
–
având în vedere Cartea verde a Comisiei din 30 ianuarie 2007 intitulată
„Către o Europă fără fum de tutun: opțiuni privind politicile
comunitare” (COM(2007)0027),
–
având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2007 privind Cartea verde
„Către o Europă fără fum de tutun: opțiuni privind politicile
comunitare”(1),
–
având în vedere rezoluțiile sale din 23 februarie 2005 și 4 septembrie
2008 privind „Planul de acțiune european pentru mediu și sănătate
2004-2010”,
–
având în vedere Convenția-cadru a OMS din 2003 pentru controlul
tutunului (FCTC), în special articolul 8 (protecția împotriva expunerii
la fumul de tutun) și articolul 14 (măsuri de reducere a cererii, care
se axează pe dependența de tutun și pe renunțarea la acesta),
–
având în vedere Strategia europeană a OMS pe 2004 privind politica de renunțare la fumat,
–
având în vedere recomandările de politică ale OMS din 2007 privind protecția împotriva fumatului pasiv,
–
având în vedere Convenția ONU privind drepturile copilului,
–
având în vedere declarația Consiliului privind mediile fără fum de tutun,
–
având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A.
întrucât tutunul reprezintă cauza cea mai importantă a deceselor
evitabile, cauzând anual în UE peste o jumătate de milion de decese(2);
B.
întrucât se estimează că 25% din totalul deceselor provocate de cancer
și 15% din totalul deceselor din UE pot fi puse pe seama fumatului(3);
întrucât, potrivit unor estimări prudente, 7 300 de adulți, inclusiv
2 800 de nefumători, au decedat în 2002 în Uniunea Europeană ca urmare
a expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA) la locul de
muncă, iar decesul a încă 72 000 de persoane adulte, inclusiv a 16 400
de nefumători, a fost asociat expunerii la FTMA la domiciliu(4);
C.
întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru din martie 2009, 70% din
populația UE nu fumează, iar o mare majoritate a cetățenilor sunt în
favoarea interzicerii fumatului în toate locurile publice (locul de
muncă, restaurante, baruri și braserii);
D.
întrucât, în ciuda faptului evident că copiii sunt îndeosebi de
vulnerabili în fața FTMA, datele respective, axate în mod specific pe
rezultatele expunerii sistematice a copiilor pe termen lung la FTMA,
sunt fie insuficiente, fie inexistente, iar un studiu care să furnizeze
datele pertinente poate fi realizat mai eficient la nivel paneuropean
și este de preferat în locul a 27 de studii diferite realizate în cele
27 de state membre diferite;
E.
întrucât expunerea la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA) –
cunoscut și sub denumirea de „fum de tutun secundar” – reprezintă o
sursă suplimentară importantă de mortalitate, morbiditate și handicap
în UE;
F.
întrucât fumul de tutun este un amestec toxic complex, compus din mai
mult de 4 000 de compuși gazoși și particule, inclusiv 69 de
carcinogeni cunoscuți și mulți agenți toxici;
G.
întrucât FTMA a fost clasificat de către Agenția Internațională de
Cercetare în Domeniul Cancerului a OMS ca un carcinogen uman cunoscut;
H.
întrucât nu există un nivel de expunere fără pericol la fumul de tutun
secundar; întrucât fiecare persoană are dreptul la un nivel înalt de
protecție a sănătății și ar trebui protejată de astfel de expunere și
întrucât copiii sunt îndeosebi de vulnerabili în fața poluării cu fum
de tutun;
I.
întrucât fumătorii iau mai multe concedii medicale din cauza bolilor de
scurtă și lungă durată decât nefumătorii și foștii fumători,
contribuind la majorarea costului enorm suportat, din cauza consumului
de tutun, de indivizi, patroni, agenți economici și economie în general;
J.
întrucât copiii nu sunt în măsură să consimtă de sine stătător la
expunerea lor la FTMA în spații închise și au dreptul să fie protejați
și să nu fie prejudiciați de practici dăunătoare sănătății lor;
K.
întrucât expunerea la fumul de tutun în timpul sarcinii poate duce la
creșterea riscului de malformații, de pierderi de sarcină, de naștere a
unui copil mort și nașteri premature, de împiedicare a creșterii
fetusului, de circumferință redusă a capului și o greutate redusă la
naștere și întrucât există o legătură între fumatul pasiv și infecții
ale urechii medii, funcționarea deficitară a plămânilor, astm și
sindromul morții infantile subite;
L.
întrucât dovezile demonstrează că introducerea politicilor de eliminare
a fumului de tutun a avut ca rezultat îmbunătățirea globală a
condițiilor de muncă și reducerea incidenței morbidității aferente
fumatului (de exemplu, evenimente coronare acute, probleme respiratorii
sau infecții miocardice);
M.
întrucât costurile pentru sistemele de sănătate ca urmare a consumului
de tutun sunt suportate de întreaga populație și nu de cei responsabili
pentru generarea lor;
N.
întrucât UE, precum și 26 dintre cele 27 de state membre au semnat și
ratificat deja FCTC; reamintește, de asemenea, preambulul la
Constituția OMS, în care se declară că atingerea celui mai înalt
standard de sănătate cu putință este unul dintre drepturile
fundamentale ale fiecărei ființe umane;
O.
întrucât articolul 8 din FCTC instituie o obligație juridică pentru
părțile la convenție de a adopta și de a aplica în domeniile
jurisdicției naționale existente, astfel cum sunt stabilite de
legislația internă, și de a promova activ la alte niveluri
jurisdicționale adoptarea și aplicarea unor măsuri eficace pentru
protejarea cetățenilor împotriva expunerii la fumatul pasiv în toate
spațiile închise de la locul de muncă, în transportul public și în
spațiile publice închise, precum și în alte spații publice, după caz;
P.
întrucât Parlamentul a invitat statele membre să adopte, până în
octombrie 2009, interzicerea generală a fumatului în toate spațiile
închise de la locul de muncă, inclusiv în unitățile de alimentație
publică, precum și în toate clădirile publice și în mijloacele de
transport în comun din Uniunea Europeană;
Q.
întrucât legislația internă diferă semnificativ de la un stat membru la altul,
1.
își exprimă regretul cu privire la faptul că Președinția a decis să adopte recomandarea Consiliului fără avizul Parlamentului;
2.
își exprimă regretul, respectând totodată principiul subsidiarității,
cu privire la faptul că la nivelul UE, în pofida competențelor
existente la nivel comunitar privind legislația referitoare la locul de
muncă, problema mediilor fără fum de tutun a fost abordată până în
prezent în cadrul unor rezoluții și recomandări fără caracter
obligatoriu;
3.
își exprimă regretul cu privire la faptul că lipsa în majoritatea
statelor membre a unor reglementări cuprinzătoare privind mediile fără
fum de tutun (în special în sectoarele hotelier și de recreare) duce la
inegalități între diferite grupuri profesionale și socio-economice,
lucrătorii din sectorul hotelier având o probabilitate de trei ori mai
mare decât lucrătorii din birouri de a se expune la fumul de tutun timp
de cinci ore pe zi;
4.
subliniază faptul că Parlamentul a promovat în mod consecvent măsuri
stricte pentru abordarea dependenței de tutun și pentru reducerea
gradului de expunere a tinerilor la fumatul pasiv;
5.
evidențiază efectele dăunătoare grave ale fumatului pasiv, efectele
specifice pe care expunerea la substanțe dăunătoare le poate provoca în
perioada vulnerabilă a copilăriei și faptul că copiii nu au capacitatea
juridică de a-și da consimțământul privind expunerea sistematică și pe
termen lung la medii pline de fum;
6.
subliniază că diferențele dintre legislațiile interne duc la diferențe
enorme între statele membre în ceea ce privește protecția împotriva
fumatului pasiv;
7.
consideră că este esențial ca legislația în vigoare din statele membre
privind interzicerea fumatului să respecte, oferind totodată
certitudine juridică, principiul egalității dintre diferite tipuri de
întreprinderi din sectorul hotelier;
8.
salută faptul că UE dezvoltă activ o politică cuprinzătoare de control
al tutunului, care se caracterizează prin măsuri legislative,
sprijinirea acțiunilor de prevenire a fumatului și a acțiunilor de
renunțare la fumat la nivelul UE, integrarea măsurilor de control al
tutunului într-o serie de alte politici comunitare și afirmarea UE ca
actor important în domeniul controlului tutunului la nivel global;
9.
salută disponibilitatea UE de a lupta împotriva consumului de tutun,
precum și noua coerență a politicilor sale demonstrată recent, vizând
eliminarea, până în 2010, a subvențiilor directe legate de producție
acordate cultivării tutunului;
10.
subliniază că acte legislative cu caracter obligatoriu, bazate pe
articolele 137 și 152 din Tratat, ar putea eventual avea ca rezultat
reducerea cea mai importantă a prevalenței FTMA și a poverii sanitare
și economice aferente; recunoaște, cu toate acestea, că articolele
menționate, în special articolul 137, nu vizează direct problema
specifică a copiilor;
11.
subliniază că numai o interzicere generală a fumatului în toate
spațiile închise de la locul de muncă, inclusiv în unitățile de
alimentație publică, precum și în toate clădirile publice și în
mijloacele de transport în comun poate proteja sănătatea angajaților și
a nefumătorilor și facilita în mod considerabil renunțarea la fumat în
rândul fumătorilor;
12.
salută acțiunile întreprinse de acele state membre care au adoptat deja
măsuri eficiente pentru garantarea protecției împotriva fumatului
pasiv; invită statele membre să adopte în continuare, în scopul
protecției nefumătorilor, norme în domeniul protecției sănătății
lucrătorilor și să consolideze eforturile curente de protejare a
nefumătorilor;
13.
invită Comisia să prezinte Parlamentului și Consiliului o propunere
legislativă în domeniul protecției sănătăți lucrătorilor privind
interzicerea fumatului până în 2011 în toate spațiile închise la locul
de muncă, inclusiv în toate clădirile publice și în transportul în
comun din UE;
14.
invită Comisia să elaboreze un raport privind costurile suportate de
sistemele naționale de sănătate și de economia UE ca urmare a fumatului
și a efectelor expunerii la fumul de tutun;
15.
propune Consiliului să recomande statelor membre să instituie un dialog
și o consultare permanente cu toate părțile interesate, în conformitate
cu orientările de punere în aplicare a articolului 5 alineatul (3)
adoptate de Conferința părților în 2009, în vederea garantării
sprijinului tuturor actorilor pentru punerea în aplicare a unor
strategii și programe naționale de control al tutunului;
16.
își reînnoiește invitația către Comisie de a prezenta o propunere de modificare a Directivei 2001/37/CE(5) privind produsele din tutun, inclusiv cel puțin modificările cuprinse în rezoluția Parlamentului din 2007(6);
17.
invită Comisia să realizeze un studiu cuprinzător privind efectele
expunerii sistematice pe termen lung a copiilor la fumul de tutun
secundar și terț în toate locurile în care se află;
18.
încurajează Comisia să continue punerea în aplicare a măsurilor de
sprijin la nivelul UE, cum ar fi măsuri de sensibilizare a opiniei
publice;
19.
invită Comisia și statele membre să folosească atât recomandarea, cât
și cele mai bune practici ale statelor membre ca bază pentru elaborarea
de orientări în vederea punerii în aplicare a articolului 14 („Măsuri
de reducere a cererii, care se axează pe dependența de tutun și pe
renunțarea la acesta”), care urmează să fie adoptate în cadrul
următoarei Conferințe a părților la Convenția-cadru a OMS privind
controlul tutunului;
20.
încurajează Comisia să continue punerea în aplicare a măsurilor de
sprijin la nivelul UE, cum ar fi măsuri de sensibilizare a opiniei
publice, inclusiv informațiile de pe ambalajele produselor din tutun,
care sunt integrate în campaniile de comunicare naționale vizând
descurajarea fumatului;
21.
consideră că este esențială, ca și în cazul măsurilor pentru o „Europă
fără tutun”, cooperarea strânsă dintre Comisie și statele membre în
vederea echipării Comisiei cu noi mijloace de combatere a diferitelor
tipuri de trafic cu produse din tutun și a contrafacerii lor, în
special pe Internet, având în vedere pericolele imediate și importante
pe care le comportă acestea pentru sănătatea consumatorilor;
22.
amintind de necesitatea unor măsuri stricte pentru asigurarea unei
monitorizări și a unei aplicări depline și precise, invită statele
membre, care au ratificat deja, să aplice recomandările propuse,
conform obligațiilor care le revin în temeiul articolului 8 din FCTC,
precum și să raporteze Comisiei de două ori pe an cu privire la
progresele realizate în aplicarea acestora;
23.
invită, încă o dată, Președintele și Biroul, având în vedere datoria
lor de a fi un exemplu pentru statele membre, să adopte interzicerea
fumatului în toate spațiile Parlamentului European fără excepție, cu
efect imediat; solicită o aplicare riguroasă a acestei interdicții;
24.
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și OMS.