Lupta anti-CIP poate capata o dimensiune europeana. Parlamentarii nostri s-au scuzat cand au votat legea pasapoarteleor biometrice afirmand ca trebuie respectat Regulamentul UE. Putem schimba acest regulament cu un milion de semnaturi din toata Europa. Se trece de la modelul democratiei reprezentative (prin alesi, parlamentari) la modelul democratiei participative (prin cetateni) cand un milion de cetateni europeni pot solicita Comisiei modificarea legislatiei. Pe agenda Europei se afla transpunerea art. 11 al Tratatului, ceea ce inseamna ca cu 1,000,000 (un milion) de semnaturi la nivel european se poate initia un demers legislativ. Aveti mai jos fragmente din avizul CESE. Este in puterea noastra.

Articolul 11 alineatul (4) din TUE: „La inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării tratatelor.”

1.1.1        Comitetul împărtășește părerea că această nouă inițiativă cetățenească are pentru integrarea europeană o importanță ce depășește cu mult dimensiunea juridică și că trebuie apreciată ca fiind primul element al democrației directe de la nivel transnațional, conform formulării prevederii, însă, aceasta se referă numai la cetățenii Uniunii. Comitetul şi-ar exprima satisfacţia dacă, la revizuirea tratatului, ar fi incluşi şi cetăţenii statelor terţe cu reşedinţa permanentă pe teritoriul Uniunii.

1.1.2        Trebuie, însă, subliniat faptul că noua inițiativă cetățenească europeană nu reprezintă o „inițiativă populară” așa cum este ea prevăzută în multe state membre și care declanșează un referendum obligatoriu, ci o „inițiativă de agendă”, care poate solicita Comisiei o acțiune legislativă. Este un instrument al minorității, care oferă doar posibilitatea de a participa la stabilirea agendei politice. Dreptul de inițiativă legislativă rămâne al Comisiei, iar eventualul proces care o urmează decurge în conformitate cu procedurile prevăzute. 

1.1.3        Acest instrument necesită desigur anumite reguli și standarde. Dar, având în vedere că instrumentele democrației directe la nivel european trebuie mai întâi create, ar trebui să se asigure un cadru pentru evoluția pozitivă a inițiativei cetățenești europene. Regulamentul privind punerea în aplicare a articolului 11 alineatul (4) din TUE ar trebui să stabilească standarde minime și de calificare cât mai scăzute, iar în domeniile în care lipsesc valorile de referință la nivel comunitar, să se lase loc pentru judecare și interpretare, deoarece inițiativa cetățenească europeană poate avea ca rezultat numai preluarea unei anumite teme în planul de acțiune al Comisiei.

1.1.4        Cu toate acestea, Comitetul nu împărtășește în nici un caz punctul de vedere al Parlamentului European[1] conform căruia „sarcina politică a Parlamentului [este] să monitorizeze procesul unei inițiative cetățenești” și se opune controlului exercitat de către legiuitor asupra unui proces aflat în fază prelegislativă. O asemenea „monitorizare” ar contraveni principiului separării puterilor; de aceea, Comitetul îndeamnă să se instituie un „organism consultativ” independent respectiv un „helpdesk”, care să poată asista inițiatorii la pregătirea și lansarea unei inițiative cetățenești europene, astfel încât conflictele evidente în ceea ce privește prevederile de admitere și derulare să poată fi în general evitate, dacă nu chiar excluse. 

1.1.5        Pe bună dreptate, în cadrul aceluiași raport, Parlamentul atrage atenția asupra necesității de a diferenția între petiții, care trebuie adresate Parlamentului, și inițiative cetățenești, care trebuie adresate Comisiei sub formă de solicitare. În acest sens, procedurile și cerințele pentru cele două instrumente participative de jos în sus trebuie conturate în mod distinct.

1.1.6        În calitate de instrument al democrației directe, inițiativa cetățenească europeană reprezintă, de asemenea, un mijloc eficient pentru declanșarea unor procese deliberative transnaționale. Cetățenii, care în momentul de față nu sunt interesați de o „Europă politică”, pot acum participa cu inițiative și obiective concrete. Cu cât vor fi invitați și încurajați mai mult să participe la inițiativă, fără obstacole administrative inutile și prohibitive, cu atât mai repede vor înceta să se considere spectatori ai unor decizii de nepătruns și vor trece de la de la statutul de obiect la cel de subiect al societății civile europene. Un asemenea proces, pornit pas cu pas, care promovează confruntarea cu problemele relevante la nivel european, are în mod automat drept consecință formarea unei conștiințe europene și a unei opinii publice europene.

1.1.7        Din punctul de vedere al conținutului, trebuie evidențiat faptul că, bineînțeles, că o inițiativă cetățenească europeană nu trebuie să contravină tratatului sau Cartei europene a drepturilor fundamentale. Totuși, ca și în cazul procesului indirect/parlamentar, și în cadrul procesului direct/cetățenesc de formare a opiniei, se poate întâmpla ca grupări extremiste să se folosească de mijloacele existente de formare a opiniei și să facă (ab)uz de acestea în scopuri proprii. Aceasta reprezintă marea provocare fundamentală a fiecărei democrații, dar în același timp și cel mai mare avantaj față de sistemele nedemocratice. O democrație reprezentativă modernă, susținută atât de pilonii indirecți, cât și de cei direcți, trebuie să fie capabilă să discute și probleme incomode, chiar extremiste, într-un mod deschis și transparent.

1.2              Cartea verde a Comisiei Europene privind inițiativa cetățenească europeană
 

1.2.1        Cu toate că nu a fost direct implicat în consultările care s-au încheiat, Comitetul dorește, în anticiparea dezbaterilor pe tema propunerilor de regulament din Parlament și Consiliu, să aducă o contribuție competentă la formarea unei opinii și se pronunță în cele ce urmează asupra problemelor ridicate în cartea verde.
 

1.3              Numărul minim de state din care trebuie să provină cetățenii
 

1.3.1        Comitetul împărtășește opinia Comisiei conform căreia pragul ar trebui să se stabilească pe baza unor criterii obiective. Comitetul nu împărtășește însă opinia Comisiei conform căreia numai o treime din statele membre (deci 9 state) asigură reprezentativitatea pentru un interes al Uniunii, dar nici nu este de acord cu anumite organizații că deja 4 state membre întrunesc această condiție semnificativă.
 

1.3.2        Comitetul este mai degrabă în asentimentul Parlamentului European că un sfert din statele membre (deci 7 state în prezent) reprezintă un prag potrivit. Această valoare se bazează pe articolul 76 din TFUE, care conține prevederile legale privind cooperarea administrativă din cadrul cooperării polițienești și judiciare sau în domeniul infracțiunilor, la inițiativa unui sfert din statele membre. Comitetul consideră că aceasta reprezintă referința adecvată pentru asigurarea unei dimensiuni europene calificate a inițiativelor cetățenești.
 

1.4              Numărul minim de semnatari pentru fiecare stat membru
 

1.4.1        Având în vedere că Tratatul de la Lisabona se referă numai la „un număr semnificativ de state membre”, ar exista și opțiunea de a nu specifica un număr minim de participanți pentru fiecare țară. Luând în considerare însă repetatele referiri din tratat la necesitatea unei majorități duble, Comitetul împărtășește părerea Comisiei că renunțarea la un număr minim de participanți pentru fiecare stat membru ar fi în contradicție cu spiritul tratatului.
 

1.4.2        În locul stabilirii unei cifre rigide de 0,2 % pentru fiecare stat membru, Comitetul propune un sistem flexibil, care ar putea crea un echilibru util între state. Astfel, ar putea fi solicitată o valoare minimă absolută de 0,08%[2] pentru a fi luate în considerare semnăturile dintr-un stat membru. Bineînțeles, o inițiativă cetățenească trebuie să primească în total un milion de semnături. Din combinarea acestor două criterii rezultă un echilibru automat, care respectă și cerințele tratatului în ceea ce privește reprezentativitatea și interesul real la nivelul întregii Europe.
 

1.4.3        Comitetul consideră că o astfel de reglementare flexibilă care să faciliteze punerea în aplicare este justificată, și pentru că inițiativa cetățenească europeană, în ultimă instanță, nu are ca rezultat un act legislativ obligatoriu, ci reprezintă doar o „solicitare” adresată Comisiei.
 

1.5              Criteriile pentru semnarea unei inițiative cetățenești
 

1.5.1        Comitetul împărtășește opinia Comisiei conform căreia, în interesul evitării unor poveri administrative inutile, condiția generală de participare ar trebui să fie dreptul la vot la alegerile pentru Parlamentul European în țara de reședință a participantului. În ciuda simpatiei pentru ideea implicării tinerilor (de exemplu, prin diminuarea vârstei de vot la 16 ani), această excepție de la condițiile privind dreptul la vot pentru Parlamentul European ar îngreuna relativ mult procesul de verificare al semnăturilor, deoarece aproape toate statele ar trebui să țină o evidență dublă a celor cu drept de vot.
 

1.6              Forma și redactarea inițiativei cetățenești
 

1.6.1        Și în acest domeniu, Comitetul consideră că nu sunt adecvate prevederi rigide în ceea ce privește forma; ar trebui să se aplice cerințele formale obligatorii pentru petițiile oficiale și ar trebui stabilite anumite cerințe minime (a se vedea punctul 4.13). Conținutul inițiativei și decizia pe care o vizează aceasta ar trebui să fie prezentate în mod concis și fără echivoc. Trebuie întotdeauna să reiasă clar ce anume susține cel care semnează o inițiativă cetățenească europeană.
 

1.7              Cerințele pentru strângerea, verificarea și autentificarea semnăturilor
 

1.7.1        Nu există nici un motiv să nu se stabilească la nivel comunitar reguli respectiv standarde comune de procedură pentru strângerea, verificarea și autentificarea semnăturilor, care să difere de legislațiile naționale aferente, având în vedere că inițiativa cetățenească europeană reprezintă un instrument transnațional (nou) al democrației participative.
 

1.7.2        Ar trebui admise toate modalitățile de a strânge semnături în măsura în care permit verificarea identității ; strângerea de semnături prin intermediul unui portal online ar trebui să fie în aceeași măsură posibilă ca și strângerea de semnături în public. Comitetul consideră că prevederi precum confirmarea autenticității semnăturilor de către autoritățile naționale sau un notar reprezintă o povară nejustificată. Cu toate acestea, pe lângă verificarea identității, trebuie să se asigure ca susținătorii să semneze personal și nesiliți de nimeni. În acest scop, trebuie stabilite reguli speciale mai ales în ceea ce privește strângerea de semnături online.
 

1.7.3        Numele, adresa, data nașterii, precum și adresa de e-mail de verificare sunt date suficiente pentru securitate și autentificare. Obiectivul trebuie să fie acela de a se asigura că nicio inițiativă care are la bază reglementările minime stabilite în regulament cu privire la strângerea semnăturilor să nu fie surprinsă în nicio țară a Uniunii de poveri suplimentare. În cazul europenilor care trăiesc în străinătate, la distribuirea voturilor, se va lua în considerare reședința participantului.
 

1.7.4        Verificarea semnăturilor ar trebui efectuată de către statele membre, neapărat prin intermediul verificării prin sondaj, așa cum se obișnuiește în anumite state membre.
 

1.8              Intervalul de timp pentru strângerea de semnături
 

1.8.1        Experiențele inițiativelor cetățenești premergătoare Tratatului de la Lisabona au arătat că tocmai lansarea unei inițiative poate dura mult; de aceea, Comitetul consideră că intervalul de timp de un an propus de Comisie este prea scurt și pledează pentru 18 luni. Referitor la mențiunea de mai sus că, dincolo de obiectivul ei concret, inițiativa lansează un proces pentru crearea unei opinii publice europene autentice, Comitetul consideră că ar fi regretabil dacă s-ar pune sub semnul întrebării rezultatul pozitiv al unui astfel de proces, cu toate implicațiile lui juridice și sociale, din cauza unui interval de timp relativ scurt, de un an.
 

1.9              Înregistrarea inițiativelor propuse
 

1.9.1        Comitetul împărtășește părerea Comisiei că este sarcina inițiatorilor să clarifice ei înșiși, în prealabil, legalitatea și admisibilitatea inițiativei lor. Înregistrarea ar trebui să fie posibilă prin intermediul unei pagini web puse la dispoziție de Comisie, care să conțină și informații referitoare la conținut, astfel încât toți cetățenii să se poată informa despre inițiativele aflate în derulare.
 

1.9.2        În acest context, Comitetul solicită Comisiei să pună la dispoziție, pe viitorul site internet pentru inițiativa cetățenească europeană, și un instrument online pentru strângerea de semnături. În plus, acest site internet ar putea fi utilizat ca forum pentru discuțiile pe marginea diferitelor inițiative și să reprezinte astfel o parte a opiniei publice europene.
 

1.9.3        Cu toate acestea, Comitetul consideră că, în plus, autorilor inițiativelor cetățenești ar trebui să li se pună la dispoziție și un punct de informare care să ofere sfaturi atât în materie de proceduri, cât și în ceea ce privește conținutul. Prin urmare, Comitetul se oferă să funcționeze ca „helpdesk”.
 

1.9.4        S-ar putea lua în considerare eventual un sistem de cartonașe galbene/roșii cu ajutorul cărora autorii unei inițiative cetățenești să poată vedea din timp dacă inițiativa lor eventual nu este admisă, de exemplu, din cauza unor criterii formale, precum lipsa competenței Comisiei în respectivul domeniu sau o încălcare clară a drepturilor fundamentale.

Lista de fisiere atasate:

Initiativa cetateneasca.doc