Astazi la Bruxelles in sectiunea SOC a CESE se dicuta avizul SOC 367. Daca aveti amendamente va rugam sa le trimitetila eugensucces@yahoo.com.

1. Recomandări

1.1 Pentru a face faţă consecinţelor îmbătrânirii populaţiei asupra sistemelor de sănătate şi de protecţie socială, CESE consideră că este necesar să se adopte următoarele măsuri:

1.1.

1 La nivel naţional:

- ancorarea principiului  „îmbătrânirii sănătoase” ca temă transversală;
- consolidarea prevenţiei, promovării sănătăţii şi educaţiei în spiritul sănătăţii în cadrul tuturor categoriilor de vârstă;
- îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate şi de îngrijire pentru persoanele în vârstă;
- includerea îngrijirii paliative în serviciile de asistenţă;
- dezvoltarea şi adaptarea formelor de terapie în funcţie de vârsta pacienţilor, incluzând persoane în vârstă în studiile clinice şi studiile în materie de comorbiditate;
- dezvoltarea unor instituţii de tratament şi îngrijire adaptate vârstnicilor, precum şi a unor soluţii alternative în materie de locuinţe;
- testarea şi aprecierea, prin evaluarea tehnologiilor medicale [Health Technology Assessment (HTA)], a asistenţei de la distanţă („telecare”) şi a soluţiilor tehnologice, inclusiv a asistenţei pentru autonomie la domiciliu (Ambient Assisted Living - AAL) şi a altor tehnologii din domeniul sănătăţii (mediu de îngrijiri medicale), care urmăresc să faciliteze o viaţă independentă şi să îmbunătăţească eficienţa şi calitatea îngrijirii vârstnicilor;
- crearea unei infrastructuri de mare acoperire, descentralizate, apropiată de locuinţe, care să permită un contact direct între persoanele în vârstă şi profesioniştii care activează în domeniul serviciilor medicale şi de îngrijire („dezinstituţionalizare”);
- sprijinirea reţelelor regionale şi locale de către toţi cei implicaţi în vederea realizării obiectivului „Sănătatea la vârsta a treia”;
- introducerea unei asigurări obligatorii care garantează îngrijiri persoanelor în vârstă (de exemplu o asigurare de îngrijire), reglementată prin intermediul legislaţiei naţionale;
- deschiderea sistemelor de sănătate şi de protecţie socială spre proiecte-pilot, cu evaluări ulterioare, în vederea asigurării evoluţiei acestor sisteme;
- flexibilizarea sistemelor de contribuţie la cheltuielile de sănătate şi de asigurare suplimentară;
- elaborarea şi punerea în aplicare a unor strategii şi politici naţionale în favoarea învăţării de-a lungul vieţii la nivel naţional, regional şi local;
- asigurarea posibilităţii de a concilia viaţa de familie, viaţa profesională şi îngrijirea;
- consolidarea voluntariatului;
- recunoaşterea importanţei persoanelor care acordă îngrijire şi a necesităţilor acestora.

1.1.2 La nivel european:

- elaborarea unui plan de acţiune pentru asigurarea unei îmbătrâniri sănătoase şi demne în conformitate cu concluziile Consiliului EPSCO din 30 noiembrie 2009;
- abordarea prioritară a subiectului „Îmbătrânirea activă, sănătoasă şi demnă” în cadrul strategiei Europa 2020;
- armonizarea necesară a terminologiei, definiţiilor, instrumentelor de evaluare, vademecumurilor, criteriilor, procedurilor etc. Această problemă a apărut încă de acum 20 de ani, însă, până în prezent, nu s-a realizat încă niciun progres semnificativ;
- accentuarea importanţei unei îmbătrâniri active, sănătoase şi demne atât cu ocazia anilor europeni 2010 (Anul european de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale), 2011 (Anul european al voluntariatului) şi 2012 (Anul european al îmbătrânirii active şi sănătoase şi al solidarităţii între generaţii), cât şi pe durata mandatului respectivelor preşedinţii ale Consiliului;
- includerea schimbărilor demografice în programarea comună a Comisiei Europene în materie de cercetare (Joint Programming);
- elaborarea unei Carte europene a drepturilor persoanelor care necesită asistenţă şi îngrijire;
- constituirea, în cadrul Comisiei, a unui grup de lucru specific interservicii pe tema „Sănătatea la vârsta a treia” (inclusiv „Servicii medicale, îngrijire, pensii şi durabilitate financiară”);
- înfiinţarea, în cadrul CESE, a unei „mese rotunde”, a unei „categorii” sau a unui „grup de studiu permanent” privind „îmbătrânirea activă, sănătoasă şi demnă în dialogul dintre generaţii” în vederea elaborării unei strategii interdisciplinare în aceste domenii;
- includerea gerontologiei şi a cercetării demografice ca teme prioritare în cel de-al 8-lea Program-cadru de cercetare;
- înfiinţarea unui proiect privind „Vârstnicii şi transferul de cunoştinţe” în cadrul acţiunii „Ştiinţă şi societate”;
- enumerarea şi compararea obiectivelor de sănătate ale statelor membre şi a caracterului obligatoriu al acestora;
- sprijinirea statelor membre la punerea în aplicare a măsurilor menţionate anterior prin finanţări din fondurile structurale şi de coeziune şi prin metoda deschisă de coordonare;
- sprijinirea schimbului de bune practici în ceea ce priveşte soluţiile individualizate în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), de exemplu în cadrul programului INTERREG, cu finanţare din fondurile structurale;
- promovarea evaluărilor multinaţionale ale tehnologiilor medicale [Health Technology Assessment (HTA)] în vederea aprecierii noilor soluţii în materie de TIC consacrate necesităţilor persoanelor vârstnice în materie de îngrijiri;
- o sensibilizare continuă în ceea ce priveşte învăţarea de-a lungul vieţii, precum şi schimbul şi coordonarea de programe europene de educaţie şi de formare continuă care pun accentul pe tema „Sănătatea la vârsta a treia”;
- crearea unei noi imagini a bătrâneţii – în special în mass-media;
- elaborarea unor orientări europene privind concilierea dintre viaţa de familie, viaţa profesională şi îngrijire.

Lista de fisiere atasate:

SOC 367 Consecintele imbatrainirii populatiei.doc