[07.09.2010]

1.1         Criza datoriei publice pune în pericol însăși existența uniunii economice și monetare (UEM) și necesită răspunsuri financiare, economice și politice eficiente. Aceasta a scos în evidență deficiențele Pactului de stabilitate și de creștere ca mecanism de garantare a responsabilității fiscale în statele membre.
 

1.2         CESE susține măsurile adoptate până acum de Consiliu și de ECOFIN pentru sprijinirea statelor membre care se află în dificultăți financiare, prin intermediul mecanismului european de stabilizare financiară (MESF) și al Fondului european de stabilitate financiară (FESF).

Aceasta este o soluție temporară, însă ar putea sta la baza unei proceduri și a unui cadru cu caracter mai permanent, pentru sprijinul financiar condiționat. De asemenea, ar trebui analizate și propunerile alternative privind gestionarea viitoarelor probleme legate de datoria publică, de exemplu prin instituirea unui Fond monetar european sau crearea unor euro-obligațiuni.
 

1.3         CESE recomandă ca programele de reducere a datoriei destinate întregii zone euro să fie sprijinite prin măsuri consolidate de investiții, astfel încât obiectivele programului european de redresare economică să nu fie periclitate.
 

1.4         Pentru guvernanța în viitor a UE se pot trage multe învățăminte din criza datoriei. Propunerile inițiale ale grupului de lucru privind politica economică, referitoare la supraveghere și sancțiuni, reprezintă pași în direcția cea bună, dar încă nu există un mecanism formal pentru abordarea incapacității de plată a unui stat membru. Aceasta rămâne o slăbiciune structurală a UEM, care trebuie să fie abordată de factorii de decizie politică.
 

1.5         O parte din vină pentru criza datoriei publice poate fi pusă pe seama politicilor fiscale iresponsabile practicate de anumite state membre ale UE, iar o alta pe seama practicii împrumuturilor bancare lipsite de prudență, care a alimentat bule ale activelor și bule imobiliare. Acțiunile de mare anvergură de salvare a sectorului bancar, finanțate din banii contribuabililor, și fragilitatea ulterioară a sistemului financiar mondial au reprezentat, de asemenea, factori importanți care au contribuit la criză. În viitor trebuie să existe o reformă eficientă a sectorului bancar mondial, care să prevină reapariția unor astfel de comportamente.