Realitatea tehnică este cel mai bun aliat al României în cazul aderării la Schengen, însă, "din păcate" nu şi cea politică, în acest context apărarea cu "fruntea sus" a unei poziţii "în care crede" fiind o atitudine "demnă", a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, comisarul european Dacian Cioloş.

"Cel mai bun aliat al României în cazul aderării la Schengen este realitatea tehnică. Nu şi cea politică, din păcate. Pe fond, România si-a respectat obligaţiile în legătura cu pregătirea aderării la Schengen.

Poziţia sa demnă în aceasta privinţă este, deci, una bazată pe fapte şi mă bucur că, atunci când este convinsă de dreptatea sa, România învaţă şi să spună «nu», respectiv să îşi apere cu fruntea sus o poziţie în care crede", a declarat, pentru MEDIAFAX, comisarul european.

Cioloş a mai spus că, dincolo de această atitudine, echilibrul poziţiei româneşti rămâne la fel de important, având în vedere că "statele membre ale Uniunii Europene sunt parteneri «în eternitate» ai României".

"La fel de important este şi echilibrul poziţiei româneşti: statele membre ale Uniunii Europene sunt parteneri «în eternitate» ai României şi orice diferenţă politică trebuie armonizată sau asumată cu toleranţă şi generozitate reciprocă", a subliniat Cioloş.

Comisarul european a mai spus că "România trebuie să continue să îşi susţină cu argumente tehnice cauza şi este decizia sa dacă acceptă şi o discuţie mai largă în legătură cu criterii care depăşesc acquis-ul Schengen", reamintind că "decizia de acceptare de noi state membre în spaţiul Schengen se ia de către Consiliul Uniunii Europene în unanimitate", deci căutarea alianţelor este o soluţie care "nu se pune câtă vreme un număr de state se opun".

Cioloş a remarcat că dreptul de liberă circulaţie al cetăţenilor români în UE "doar cu buletinul" este o realitate şi nu este afectat de statutul sau nu de stat Schengen al României, marii beneficiari ai Schengen-ului fiind, în fapt, "cetăţenii statelor non-UE".

"Dreptul la libera circulaţie a românilor în Uniunea Europeană, doar cu buletinul, există deja şi el nu este afectat de statutul de stat Schengen al României. Schengen înseamnă doar că nu se mai controlează actul de identitate la frontierele interne ale Uniunii şi, în contrapartidă, se întăreşte controlul la frontierele externe. Cel mai mult beneficiază de Schengen cetăţenii statelor non-UE care, odată intraţi în Schengen, nu mai sunt controlaţi atunci când circulă în acest spaţiu. Controlul pentru cetăţenii UE la frontierele interne este o simplă formalitate. Mai mult, nu uitaţi că ţări precum Marea Britanie nu sunt în Schengen, din proprie alegere. Un german care merge în Marea Britanie este controlat la frontiera britanică şi asta nu înseamnă că nu are un drept sacrosanct la libera circulaţie în interiorul Uniunii, la fel ca un român astăzi", a mai declarat, pentru MEDIAFAX, comisarul european al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cioloş spune că această nu este o interpretare de genul "strugurii sunt acri" şi se declară nedumerit că "opinia publică şi chiar clasa politica dramatizează excesiv această obligaţie a României".

"Nu vreau să credeţi că spun că strugurii sunt acri: este util şi important ca România să intre în Schengen, însă observ cu nedumerire că opinia publică şi chiar clasa politică dramatizează excesiv această obligaţie a României, care e pusa pe un fel de picior de egalitate cu aderarea la UE din 2007", a mai spus, pentru MEDIAFAX, comisarul european Dacian Cioloş.

Înaltul demnitar european a fost întrebat, de MEDIAFAX, ce poate face, în ce direcţie ar trebui să se concentreze şi unde trebuie să-şi caute aliaţi România ca să infrânga reticenţa oficială din UE faţă de dorinţa sa de aderare la spaţiul Schengen.

sursa: Mediafax.ro